1. [DEX '09] EXTREMIST, -Ă, extremiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de extremism, care depășește limitele normale, moderate; privitor la teoriile, ideile, opiniile, metodele, măsurile etc. împinse la extrem. 2. S. m. și f. Adept al extremismului. – Din fr. extrémiste.
2. [MDA2] extremist, ~ă [At: SCRIBAN, D / Pl: ~iști, ~e / E: fr extrémiste] 1-2 smf, a (Persoană) care susține, proferează idei extreme (23). 3-4 smf, a (Adept) al extremismului. 5 a (D. idei, concepții, atitudini etc.) Care aparține extremismului. 6 a (D. idei, concepții, atitudini etc.) Specific extremismului. 7 a (D. idei, concepții, atitudini etc.) Care provine de la extremism. 8 a (D. idei, concepții, atitudini etc.) Care se referă la extremism.
3. [DLRLC] EXTREMIST, -Ă, extremiști, -ste, adj. (Despre oameni, fapte, idei sau concepții) Care ține de extremism, care depășește limitele normale, moderate. ♦ (Substantivat) Persoană care profesează idei extreme; partizan al extremismului.
4. [DLRM] EXTREMIST, -Ă, extremiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de extremism, care depășește limitele normale, moderate. 2. S. m. și f. Adept al extremismului. – Fr. extrémiste.
5. [DN] EXTREMIST, -Ă adj. Care depășește limitele normale, moderate. // s.m. și f. Partizan, susținător al ideilor sau al doctrinelor extremiste. [< fr. extrémiste].
6. [MDN '00] EXTREMIST, -Ă I. adj. care depășește limitele normale, moderate. II. adj., s. m. f. (adept) al extremismului. (< fr. extrémiste)
7. [Scriban] *extremíst, -ă s. și adj. Care are ideĭ extreme, înaintate, revoluționare.
8. [DOOM 3] extremist adj. m., s. m., pl. extremiști; adj. f., s. f. extremistă, pl. extremiste
9. [DOOM 2] extremist adj. m., s. m., pl. extremiști; adj. f., s. f. extremistă, pl. extremiste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL