1. [DEX '09] EXTROVERSIUNE s. f. v. extraversiune.
2. [MDA2] extroversiune sf [At: RALEA, S. T. 45 / Pl: ~ni / E: fr extroversion] (Îoc introversiune) 1 Revărsare în afară a unui organ cav Si: extrovertire (1), extrovertit1 (1). 2 (La oameni) Atenție, receptivitate crescute față de lumea din afară Si: extrovertire (2), extrovertit1 (2).
3. [DN] EXTROVERSIUNE s.f. v. extraversiune.
4. [MDN '00] EXTROVERSIUNE s. f. exstrofie. (< fr. extroversion)
5. [DEX '09] EXTRAVERSIUNE, extraversiuni, s. f. Înclinație psihologică specială către lucrurile exterioare, din afara eului propriu și adaptarea la ambianța socială. [Pr.: -si-u-. Var.: extroversiune s. f.] – Din fr. extraversion.
6. [DN] EXTRAVERSIUNE s.f. 1. Înclinație psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianța fizică socială. ♦ Îndreptare a libidoului în afara propriei persoane. 2. Întoarcere pe dos a unui organ cavitar. [Var. extroversie, extroversiune s.f. / < fr. extraversion].
7. [DN] EXTROVERSIE s.f. v. extraversiune.
8. [MDN '00] EXTRAVERSIUNE s. f. 1. înclinație psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianța socială. ◊ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. (< fr. extraversion)
9. [DOOM 3] extroversiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. extroversiunii; pl. extroversiuni
10. [DOOM 2] extroversiune v. extraversiune
11. [DOOM 2] !extraversiune/extroversiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. extraversiunii/extroversiunii; pl. extraversiuni/extroversiuni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL