Definiție și ce înseamnă extracție

1. [DEX '09] EXTRACȚIE, extracții, s. f. 1. Extragere. 2. Operație de aducere la suprafață a minereului, a materialelor și a personalului, prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei. 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism; spec. extragerea unei măsele sau a unui dinte. 4. (Livr.) Origine, proveniență. – Din fr. extraction, lat. extractio.

2. [MDA2] extracție sf [At: HELIADE, A. 81/2 / V: (rar) ~iune, (înv) est~, (îvr) estracțiune / Pl: ~ii / E: fr extraction] 1-8 Extragere (1-8). 9 (Liv) Origine, proveniență (mai ales socială).

3. [DLRLC] EXTRACȚIE, extracții, s. f. 1. Extragere. Extracția și prelucrarea minereurilor. ▭ Datorită ajutorului sovietic țara noastră a putut să creeze ramuri industriale noi, producînd astăzi utilaje complicate pentru extracția și prelucrarea petrolului. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2871. ♦ Scoatere a unei măsele sau a unui dinte. 2. (Franțuzism) Origine, proveniență. (Atestat în forma estracție) De la gîndul de a stîrpi cuvintele de estracție străină, am agiuns a schimba tot glosarul ( = vocabularul). RUSSO, S. 69. – Variantă: (învechit) estracție s. f.

4. [DLRM] EXTRACȚIE, extracții, s. f. 1. Extragere; (în special) extragerea unei măsele sau a unui dinte. 2. (Franțuzism) Origine, proveniență. [Var.: (înv.) estracție s. f.] – Fr. extraction.

5. [DN] EXTRACȚIE s.f. 1. Scoatere afară, extragere; (spec.) scoaterea unui dinte, a unei măsele. 2. (Rar) Origine, proveniență. [Gen. -iei, var. extracțiune s.f. / < fr. extraction, lat. extractio].

6. [MDN '00] EXTRACȚIE s. f. 1. extragere; scoatere a unui dinte, a unei măsele. 2. (chim.) separare a unui component dintr-un amestec. 3. origine, proveniență. (< fr. extraction, lat. extractio)

7. [MDA2] estracție sf vz extracție

8. [MDA2] estracțiune sf vz extracție

9. [MDA2] extracțiune sf vz extracție

10. [CADE] * EXTRACȚIUNE, EXTRACȚIE sf. 1 Faptul de a extrage, scoatere: ~a unei măsele; ~a sării, metalelor ¶ 2 Origine, obîrșie: e de o joasă ~ [fr.].

11. [CADE] *EXTRACȚIUNE, EXTRACȚIE sf. 1 Faptul de a extrage, scoatere: ~a unei măsele; ~a sării, metalelor ¶ 2 Origine, obîrșie: e de o joasă ~ [fr.].

12. [DLRLC] ESTRACȚIE s. f. v. extracție.

13. [DN] EXTRACȚIUNE s.f. v. extracție.

14. [DCR2] foraj-extracție s. n. (ind.) Foraj combinat cu extracție ◊ „La schela țicleni, din cadrul Trustului de foraj-extracție Tg. Jiu [...]” Sc. 28 VIII 66 p. 1 (din foraj + extracție)

15. [Șăineanu, ed. VI] extracți(un)e f. 1. acțiunea de a extrage: extracțiunea huilei; 2. fig. origină: de obscură extracțiune.

16. [Scriban] *extracțiúne f. (lat. ex-tráctio, -ónis. V. tracțiune). Acțiunea de a extrage. Aritm. Operațiune p. găsirea rădăciniĭ unuĭ număr. – Și -ácție.

17. [DOOM 3] extracție (desp. -ți-e) s. f., art. extracția (desp. -ți-a), g.-d. art. extracției; pl. extracții, art. extracțiile (desp. -ți-i-)

18. [DOOM 2] extracție (-ți-e) s. f., art. extracția (-ți-a), g.-d. art. extracției; pl. extracții, art. extracțiile (-ți-i-)

19. [MDO] extracție

20. [DE] EXTRÁCȚIE (< fr., germ.) s. f. 1. Operație de aducere la suprafață a minereului, a materialelor și a personalului prin puțurile unei mine, realizată cu ajutorul unor instalații și mașini speciale de ridicat. ◊ E. bietajată (realizată prin două puțuri, fiecare asigurând transportul pe jumătate din adâncimea minei). Instalație de e. = ansamblu de construcții, utilaje și echipament care servește la transportul materialului excavat în subteran, al utilajelor destinate operațiilor miniere și al personalului între diferite orizonturi ale minei și suprafață. Mașină de e. = mașină de ridicat care pune în mișcare vasele de extracție (colivii, skipuri etc.), destinate transportului între interiorul minei și suprafață. 3. (CHIM.) Operație de separare a unuia sau a mai multor fluide (ex. țiței, gaze naturale) din zăcăminte. 4. (FIZ.) Energie de e. = energie necesară pentru scoaterea unui electron dintr-un metal; lucru mecanic de extracție. 5. (MED.) Îndepărtare a unui corp străin pătruns în organism (ex. o schijă). Se mai folosește și în sensul de extirpare (ex. e. unui dinte).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EXTRACONSTITUȚIONAL, -Ă, extraconstituționali, -e, adj. În afara prevederilor constituției. [Pr.: -ți-o-] – […]
1. [DEX '09] EXTRACONTABIL, -Ă, extracontabili, -e, adj. (Despre calcule, situații, lucrări etc.) Care se […]
1. [DEX '09] EXTRACORPORAL, -Ă, extracorporali, -e, adj. Care se află în afara corpului. – […]
[DOR] extracosmic adj. m., pl. extracosmici; f. sg. extracosmică, pl. extracosmice Sursă: DEX online sub […]
1. [DN] EXTRACRANIAN, -Ă adj. (Situat) în afara cutiei craniene. [Pron. -ni-an, pl. -nieni, -niene. […]
1. [DEX '09] EXTRACT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, […]
1. [DN] EXTRACTIBIL, -Ă adj. Care poate fi extras. [Cf. fr. extractible]. 2. [MDN '00] […]
1. [DEX '09] EXTRACTIV, -Ă, extractivi, -e, adj. Care servește la extragerea unor substanțe utile. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro