1. [DN] EXPERIMENTAȚIE s.f. Experimentare. ♦ Folosirea experiențelor în cercetarea științifică. [Gen. -iei. / < fr. expérimentation].
2. [MDN '00] EXPERIMENTAȚIE s. f. experimentare. ◊ folosire a experiențelor în încercarea științifică. (< fr. expérimentation)
3. [CADE] *EXPERIMENTAȚIUNE, EXPERIMENTAȚIE sf. 1 Faptul de a experimenta ¶ 2 Metodă prin care se dobîndesc cunoștințe pozitive în mai toate științele [fr.].
4. [CADE] * EXPERIMENTAȚIUNE, EXPERIMENTAȚIE sf. Faptul de a experimenta ¶ 2 Metodă prin care se dobîndesc cunoștințe pozitive în mai toate științele [fr.].
5. [Șăineanu, ed. VI] experimentați(un)e f. metodă prin care se dobândesc cunoștințele pozitive.
6. [Scriban] *experimentațiúne f. (d. experimentez). Rar. Acțiunea de a experimenta. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL