Definiție și ce înseamnă exiguu

1. [DEX '09] EXIGUU, -UĂ, exigui, -ue, adj. (Livr.) 1. Exigent. 2. Foarte mic, nesemnificativ; insuficient. [Pr.: -gu-u] – Din fr. exigu, lat. exigŭus.

2. [MDA2] exiguu, ~ă a [At: LM / V: (înv) esi~ / P: ~gu-u / Pl: nct / E: lat exiguus] (Rar) 1 Mic (1). 2 Puțin.

3. [DN] EXIGUU, -UĂ adj. (Liv.) 1. Exact; exigent. 2. Mic, nesemnificativ, strîmt. [Pron. -gu-u. / cf. fr. exigu, lat. exiguus, it. esiguo].

4. [MDN '00] EXIGUU, -UĂ adj. 1. exact; exigent. 2. mic, nesemnificativ. (< fr. exigu, lat. exiguus)

5. [MDA2] esiguu, ~ă[1] a vz exiguu

6. [DOOM 3] !exiguu (livr.) [guu pron. guŭ] (desp. -guu)/exiguu [guu pron. guu] (desp. -gu-u) adj. m., pl. exigui (desp. -gui); f. exiguă (desp. -gu-ă), pl. exigue (desp. -gu-e)

7. [DOOM 2] *exiguu (livr.) (-gu-u) adj. m., pl. exigui (-gui); f. exiguă (-gu-ă), pl. exigue (-gu-e)

8. [D.Religios] Dionisie cel Mic (Exiguul) (c. 470-c. 540), călugăr din Constantinopol, n. în Sciția Mică (Dobrogea de azi), chemat la Roma de papa Gelasiu, datorită strălucitelor sale studii făcute în Orient, și numit superiorul m-rii Sf. Anastasia. A tradus multe lucrări din greacă în latină, printre care Cartea despre Paști și Argumente pascale. Este și autorul unui nou calcul pascal în Apus și a fixat cronologia erei creștine, luînd pentru prima oară în calcul pentru numărătoarea anilor nașterea lui Hristos, cu o eroare de 4-5 ani. Acest sistem de calcul, cu toată eroarea lui, s-a impus la cele mai multe popoare europene, generalizându-se și la necreștini.

9. [D.Religios] Exiguul v. Dionisie cel Mic (Exiguul).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] exteriorizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: exterioriza] […]
1. [DEX '09] EXTERITORIAL, -Ă, exteritoriali, -e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate, […]
1. [DEX '09] EXTERITORIALITATE s. f. Regim special de care se bucură anumite persoane, precum […]
1. [DEX '09] EXTERMINA, extermin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a […]
1. [DEX '09] EXTERMINANT, -Ă, exterminanți, -te, adj. Care extermină. – Din fr. exterminant. 2. […]
1. [DEX '09] EXTERMINARE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, […]
1. [DEX '09] EXTERMINAT, -Ă, exterminați, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. […]
1. [DEX '09] EXTERMINATOR, -OARE, exterminatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care extermină; […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro