Definiție și ce înseamnă exequatur

1. [MDA2] exequatur sm [At: ANTONESCU, D. / V: ~tor sn / P: ex-sec-va~ / Pl: ~i / E: fr exequatur, lat exsequatur (cj lui exsequi)] (Jur) 1 (Înv) Formulă executorie. 2 Autorizație dată de un șef de stat unui consul străin de a-și exercita funcțiile în țara în care este trimis. 3 Încuviințare dată pentru executarea unei hotărâri judecătorești sau arbitrale străine, prin investirea acesteia cu formulă executorie de către tribunalul locului executării.

2. [CADE] *EXEQUATUR sbst. ⏲ Autorizație dată unui consul sau ori-cărui agent străin de a-și exercita funcțiunile în țara în care e acreditat [lat.].

3. [CADE] * EXEQUATUR sbst. ⏲ Autorizație dată unui consul sau ori-cărui agent străin de a-și exercita funcțiunile în țara în care e acreditat [lat.].

4. [DN] EXEQUATUR s.n. invar. Autorizație dată de un șef de stat unui consul străin de a-și exercita funcțiile în țara în care este trimis. [Pron. ex-sec-va-. / < fr. exequatur, cf. lat. exsequatur – să execute].

5. [MDN '00] EXEQUATUR [EX-SEC-VA-] s. n. inv. 1. autorizație dată de un șef de stat unui consul străin de a-și exercita funcțiile în țara în care este trimis. 2. aprobare a unui stat de a se executa pe teritoriul său o hotărâre judecătorească pronunțată de un tribunal străin. (< fr. exequatur, lat. exsequatur, să execute)

6. [Șăineanu, ed. VI] exequatur n. 1. ordin sau permisiune de a executa; 2. autorizare acordată de un suveran unui agent diplomatic străin spre a rezida în țară și a-și exercita funcțiunile.

7. [Scriban] *exequátur n., pl. tot așa (cuv. care e pers. III sing. a conjunctivuluĭ latin a verbuluĭ éxsequor, „execut”, și care înseamnă să „se execute” și se pron. execŭátur). Autorizare acordată de un suveran unuĭ agent diplomatic orĭ consular străin să exercite în țară funcțiunile care i-s încredințate. Formulă care face executorie o sentență dată în țară străină. Formulă care face executorie o sentență dată de arbitri. – Mulțĭ ignoranțĭ zic exeguatór.

8. [MDA2] exequator sn vz exequatur

9. [DOOM 3] exequatur (lat.) [qu pron. rom. kv] (desp. -qua-) s. n.

10. [DOOM 2] exequatur (lat.) [qu pron. cv] (-qua-) s. n.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] exemplificativ[1], ~ă a [At: SCL 1960, 183 / P: eg-zem~ / Pl: ~i, […]
1. [MDA2] exemplificator, ~oare a [At: L. ROM. 1959, nr. 4, 28 / P: eg-zem~ […]
1. [MDA2] exempt, ~ă a [At: LM / V: (înv) exam~, esemt, esem~ / Pl: […]
1. [MDA2] exempțiune sf [At: LM / V: ~pție, (îvr) ese~, esemț~ / Pl: ~ni […]
1. [MDA2] exempțiune sf [At: LM / V: ~pție, (îvr) ese~, esemț~ / Pl: ~ni […]
1. [MDA2] exencefal sm [At: D. MED. / Pl: ~i / E: fr exencéphale] (Med) […]
1. [MDA2] exencefalie sf [At: NDN / Pl: ~ii / E: fr exencéphalie] (Med) 1 […]
1. [MDA2] exenterație1 sf [At: D. MED. / P: eg-zen~ / Pl: ~ii / E: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro