1. [MDA2] excretat, ~ă a [At: CHIRIȚĂ, P. 393 / Pl: ~ați, ~e / E: excreta] Care este eliminat prin excreție (1).
2. [DEX '09] EXCRETA, excretez, vb. I. Tranz. A elimina prin excreție, a evacua din organism, în urma proceselor biochimice, substanțe devenite inutile sau vătămătoare. – Din fr. excréter.
3. [MDA2] excreta vt [At: ENC. ROM. 363 / Pzi: ~tez / E: fr excréter] A elimina din organism, în urma proceselor biochimice, pe cale digestivă, urinară, respiratorie, cutanată etc. substanțe devenite inutile sau nocive.
4. [DLRLC] EXCRETA, excretez, vb. I. Tranz. (Fiziol.) A elimina din organism, în urma proceselor biochimice, substanțe devenite inutile sau vătămătoare (sudoare, urină etc.).
5. [DLRM] EXCRETA, excretez, vb. I. Tranz. A elimina din organism, în urma proceselor biochimice, substanțe devenite inutile sau vătămătoare. – Fr. excréter.
6. [DN] EXCRETA vb. I. tr. A evacua, a elimina prin excreție. [< fr. excréter].
7. [MDN '00] EXCRETA vb. tr. a evacua prin excreție. (< fr. excréter)
8. [Scriban] *excretéz v. tr. (d. lat. ex-cretum, supinu d. ex-cernere. V. excrement, secretez) Fiziol. Eliminez din corp.
9. [DOOM 3] excreta (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. excretez, 3 excretează; conj. prez. 1 sg. să excretez, 3 să excreteze
10. [DOOM 2] excreta (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 excretează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL