Definiție și ce înseamnă excoriere

1. [DEX '09] EXCORIERE, excorieri, s. f. Acțiunea de a (se) excoria și rezultatul ei; excoriație. [Pr.: -ri-e-] – V. excoria.

2. [MDA2] excoriere sf [At: DN2 / P: ~ri-e~ / Pl: ~ri / E: excoria] (Rar) Excoriație.

3. [DN] EXCORIERE s.f. Excoriație. [Pron. -ri-e-. / < excoria].

4. [DEX '09] EXCORIA, pers. 3 excoriază, vb. I. Tranz. și refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pr.: -ri-a] – Din fr. excorier, lat. excoriare.

5. [MDA2] escoria v vz excoria

6. [MDA2] excoria vtr [At: DN2 / V: esc~ / P: ~ri-a / Pzi: 3 ~ează / E: fr excorier, lat excoriare] 1-2 (D. piele) A (se) jupui ușor.

7. [DN] EXCORIA vb. I. tr., refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pron. -ri-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. excorier, lat. excoriare].

8. [MDN '00] EXCORIA vb. tr., refl. (despre piele) a (se) jupui ușor. (< fr. excorier, lat. excoriare)

9. [DOOM 3] excoriere (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. excorierii; pl. excorieri

10. [DOOM 2] excoriere (-ri-e-) s. f., g.-d. art. excorierii; pl. excorieri

11. [DOOM 3] excoria (a ~) (desp. -ri-a) vb., ind. prez. 1 sg. excoriez (desp. -ri-ez), 3 excoriază, 1 pl. excoriem; conj. prez. 1 sg. să excoriez, 3 să excorieze; ger. excoriind (desp. -ri-ind)

12. [DOOM 2] excoria (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 excoriază, 1 pl. excoriem (-ri-em); conj. prez. 3 să excorieze; ger. excoriind (-ri-ind)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] excluziv, ~ă a, av vz exclusiv 2. [CADE] * EXCLUZIV I. adj. 1 […]
1. [CADE] *EXCLUZIVISM sbst. Spirit excluziv [fr.]. 2. [CADE] * EXCLUZIVISM sbst. Spirit excluziv [fr.]. […]
1. [CADE] *EXCLUZIVIST sm. Persoană cu spirit excluziv [fr.]. 2. [CADE] * EXCLUZIVIST sm. Persoană […]
1. [DEX '09] EXCLUSIVITATE, exclusivități, s. f. Stare a două lucruri care se exclud între […]
[Scriban] *excluzivízm n. Spiritu de excluziune a ideilor saŭ gusturilor altuĭa. Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] EXCOGITAȚIE, excogitații, s. f. (Livr.) Efort de gândire. – Din fr. excogitation, […]
1. [DEX '09] EXCOMUNICA, excomunic, vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasă. […]
[DOR] excomunicabil adj. m., pl. excomunicabili; f. sg. excomunicabilă, pl. excomunicabile Sursă: DEX online sub […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro