1. [DEX '09] EXCOMUNICARE, excomunicări, s. f. Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei; excludere temporară sau definitivă dintr-o comunitate religioasă (creștină, mozaică etc.) pentru abateri de la canoane sau dogme. – V. excomunica.
2. [MDA2] excomunicare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esc~ / Pl: ~cări / E: excomunica] 1 Excludere temporară sau definitivă a unui credincios dintr-o comunitate religioasă Si: (asr) excomunicație, afurisenie, anatemizare. 2 Îndepărtare. 3 Alungare. 4 Respingere.
3. [CADE] * EXCOMUNICARE sf. ⛪ Faptul de a excomunica, afurisire, afurisenie.
4. [CADE] *EXCOMUNICARE sf. ⛪ Faptul de a excomunica, afurisire, afurisenie.
5. [DEX '98] EXCOMUNICARE, excomunicări, s. f. Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei; excludere temporară sau definitivă dintr-o comunitate religioasă creștină, mozaică etc. pentru abateri de la canoane sau dogme. – V. excomunica.
6. [DLRLC] EXCOMUNICARE, excomunicări, s. f. Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei.
7. [DLRM] EXCOMUNICARE, excomunicări, s. f. Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei.
8. [DN] EXCOMUNICARE s.f. Act prin care cineva este excomunicat; afurisenie. [< excomunica].
9. [Șăineanu, ed. VI] excomunicare f. afurisanie.
10. [DEX '09] EXCOMUNICA, excomunic, vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasă. – Din lat. excommunicare, fr. excommunier.
11. [MDA2] escomunica vt vz excomunica
12. [MDA2] escomunicare sf vz excomunicare
13. [MDA2] excomunica vt [At: NEGULICI / V: (înv) esc~ / Pzi: ~munic / E: lat excommunicare] 1 A exclude dintr-o comunitate religioasă Si: afurisi, anatemiza. 2 A îndepărta. 3 A alunga. 4 A respinge.
14. [CADE] * EXCOMUNICA (-ic) vb. tr. ⛪ A afurisi [lat.].
15. [CADE] *EXCOMUNICA (-ic) vb. tr. ⛪ A afurisi [lat.].
16. [DLRLC] EXCOMUNICA, excomunic, vb. I. Tranz. A exclude (pe cineva) dintr-o comunitate religioasă (pe timp limitat sau pentru totdeauna). V. anatemiza. ◊ Fig. Ziarele lor m-au anatemizat, m-au excomunicat. MACEDONSKI, O. III 115.
17. [DLRM] EXCOMUNICA, excomunic, vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasă. – Lat. lit. excommunicare (fr. excommunier).
18. [DN] EXCOMUNICA vb. I. tr. A exclude din comunitatea bisericii; a afurisi. [P.i. excomunic. / < lat. excommunicare].
19. [MDN '00] EXCOMUNICA vb. tr. a exclude dintr-o comunitate religioasă. (< lat. excommunicare, fr. excommunier)
20. [Șăineanu, ed. VI] excomunicà v. a afurisi.
21. [Scriban] *excomúnic, a -á v. tr. (lat. ex-commúnico, -áre). Afurisesc, exclud din comunitatea bisericiĭ.
22. [Scriban] *excomunicațiúne f. (lat. excommunicátio, -ónis). Afurisire. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
23. [DOOM 3] excomunicare s. f., g.-d. art. excomunicării; pl. excomunicări
24. [DOOM 2] excomunicare s. f., g.-d. art. excomunicării; pl. excomunicări
25. [DOOM 3] excomunica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. excomunic, 2 sg. excomunici, 3 excomunică; conj. prez. 1 sg. să excomunic, 3 să excomunice
26. [DOOM 2] excomunica (a ~) vb., ind. prez. 3 excomunică
27. [IVO-III] excomunic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL