1. [DEX '09] EXAGON s. n. v. hexagon.
2. [MDA2] exagon sn vz hexagon
3. [CADE] * EXAGON, HEXAGON (pl. -oane) sn. 📐 Ori-ce poligon cu șase laturi și șase unghiuri (🖼 2013) [fr.].
4. [CADE] *EXAGON, HEXAGON (pl. -oane) sn. 📐 Ori-ce poligon cu șase laturi și șase unghiuri (🖼 2013) [fr.].
5. [DEX '96] EXAGON s. n. V. hexagon.
6. [DLRM] EXAGON s. n. v. hexagon.
7. [DN] EXAGON s.n. v. hexagon.
8. [Șăineanu, ed. VI] exagon n. poligon cu șase laturi.
9. [Scriban] *exagón n., pl. oane (vgr. ῾ex, șase, și gonía, colț). Geom. Poligon cu șase laturĭ.
10. [DEX '09] HEXAGON, hexagoane, s. n. Poligon cu șase laturi și cu șase unghiuri. [Var.: exagon s. n.] – Din fr. hexagone, lat. hexagonus.
11. [MDA2] hexagon sn [At: IORGA, ap. DA ms / V: ex~ / Pl: ~oane / E: fr héxagone, lat hexagonus] Poligon cu șase laturi și cu șase unghiuri.
12. [DLRLC] HEXAGON, hexagoane, s. n. Poligon cu șase laturi și șase unghiuri. – Variantă: exagon s. n.
13. [DN] HEXAGON s.n. Poligon cu șase laturi și cu șase unghiuri. [Var. exagon s.n. / cf. fr. hexagone, lat. hexagonus < gr. hex – șase, gonia – unghi].
14. [MDN '00] HEXAGON s. n. poligon cu șase laturi. (< fr. hexagone, lat. hexagonus)
15. [MDO] exagon
16. [IVO-III] exagon, -goane.
17. [DOOM 3] hexagon (figură geometrică) s. n., pl. hexagoane
18. [DOOM 2] hexagon s. n., pl. hexagoane
19. [DETS] HEXA- (EXA-) „șase, de șase ori”. ◊ gr. hexa „șase” > fr. hexa-, germ. id., engl. id. > rom. hexa- și exa-. □ ~ciclic (v. -ciclic), adj., cu șase verticile florale; ~dactil (v. -dactil), adj., care are șase degete; ~edru (v. -edru), s. n., poliedru cu șase fețe; ~fil (v. -fil2), adj., care are șase frunze sau foliole; ~filetic (v. -filetic), adj., (despre hibrizi) provenit din șase linii de descendență; ~genic (v. -genic), adj., (despre un poliploid) care are șase alele pe șase loci diferiți; ~gin (v. -gin), adj., cu șase pistile; sin. hexaginic[1]; ~gon (exagon) (v. -gon2), s. n., poligon cu șase laturi și cu șase unghiuri; ~gramă (v. -gramă), s. f., reunire a șase litere; ~mer (v. -mer), adj., (despre verticile florale) care prezintă șase diviziuni sau părți; ~metru (exametru) (v. -metru1), s. m., vers dactilic antic, format din șase picioare folosit în poezia epică; ~petal (v. -petal), adj., care are șase petale; ~pod (v. -pod), adj., s. n. pl., 1. adj., (Despre animale) Care are șase picioare. 2. s. n. pl., Clasă de insecte cu șase picioare; ~pter (v. -pter), adj., (despre insecte) cu șase aripi; ~silab (v. -silab), adj., s. n., (vers) format din șase silabe; ~sperm (v. -sperm), adj., cu șase semințe; ~stil (v. -stil), s. n., edificiu cu șase coloane situate în față; ~valent (v. -valent), adj., (despre radicali sau elemente) care are valența șase.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL