1. [DEX '09] ETIMOLOGISM s. n. Tendință de a reforma limba literară, apropiind forma actuală a cuvintelor de o formă mai veche a ei, pretinsă a fi mai corectă. – Din fr. étymologisme.
2. [MDA2] etimologism sn [At: CP 343 / V: (înv) ~gizm / Pl: ? / E: fr étymologisme] (Lin) 1 Tendință specifică unor reprezentanți ai curentului latinist, de a reforma limba literară prin impunerea unei forme mai vechi pretinsă a fi mai corectă. 2 Ortografie etimologică.
3. [DN] ETIMOLOGISM s.n. Tendință de a reforma limba literară, apropiind forma actuală de o formă a ei mai veche, pretinsă a fi mai corectă; ortografie etimologică. [< fr. étymologisme].
4. [MDN '00] ETIMOLOGISM s. n. tendință de a reforma limba română literară de la sfârșitul sec. XIX, apropiind-o de o formă a ei mai veche. (< fr. étymologisme)
5. [MDA2] etimologizm sn vz etimologism
6. [DOOM 3] etimologism s. n.
7. [DOOM 2] etimologism s. n.
8. [DTL] ETIMOLOGISM s. n. (< fr. étymologisme): tendință de a reforma limba română literară de la sfârșitul secolului trecut, apropiind-o de o formă a ei mai veche, pretinsă a fi mai corectă. A fost caracteristic curentului latinist care promova principiul etimologic în ortografia românească (v. curent).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL