1. [DEX '09] ESTACADĂ, estacade, s. f. 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari, către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte pentru a realiza comunicația între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. ♦ Construcție din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea într-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micșora lățimea apei în acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade.
2. [MDA2] estacadă sf [At: ENC. ROM. / Pl: ~de / E: fr estacade] 1 Construcție din bare de lemn, de metal sau de beton armat care delimitează intrarea într-un port (sau, așezată pe un fluviu sau un canal navigabil, protejează podurile, navele etc.). 2 Punte fixă construită perpendicular pe chei, la care acostează navele care nu se pot apropia de țărm. 3 Construcție care susține, la o înălțime oarecare, conducte, instalații de transport diferite instalații industriale sau o cale de comunicație. 4 Baraj construit de-a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea unui port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc.
3. [DLRLC] ESTACADĂ, estacade, s. f. 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape către larg pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte, pentru a realiza comunicația între 2 puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. ♦ Construcție din bare de lemn, de metal sau de beton armat, construită la intrarea unui port sau la gura unui fluviu pentru a micșora lățimea apei în acel loc. 2. Obstacol plutitor sau fix, folosit pentru protejarea podurilor militare sau a porturilor contra minelor, corpurilor plutitoare etc.
4. [DLRM] ESTACADĂ, estacade, s. f. 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte, pentru a realiza comunicația între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. ♦ Construcție din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea într-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micșora lățimea apei în acel loc. 2. Obstacol folosit pentru protejarea podurilor militare sau a porturilor contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Fr. estacade.
5. [DN] ESTACADĂ s.f. 1. Punte de lemn, de beton etc. construită de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicație între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. 2. Dig, obstacol într-un rîu, într-un canal etc. care abate apa. ♦ Obstacol construit din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. [< fr. estacade].
6. [MDN '00] ESTACADĂ s. f. 1. punte de lemn, de beton etc. de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ obstacol din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. 2. platformă așezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicație între două puncte deasupra solului, sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. 3. dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. (< fr. estacade)
7. [DOOM 3] estacadă s. f., g.-d. art. estacadei; pl. estacade
8. [DOOM 2] estacadă s. f., g.-d. art. estacadei; pl. estacade
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL