1. [DEX '09] EȘICHIER, eșichiere, s. n. 1. Dispunere a unor obiecte pe două sau mai multe rânduri, cu intervale uniforme între ele. 2. Dispozitiv în care trupele unei unități, așezate masat în careuri, sunt despărțite prin intervale egale. [Pr.: -chi-er] – Din fr. échiquier.
2. [MDA2] eșichier sn [At: ALEXI, W. / P: ~chi-er / Pl: ~e / E: fr échiquier] 1 Tablă de șah. 2 (Rar) Jurisdicție engleză în domeniul finanțelor. 3 (Îs) Cancelar al ~ului Titlu purtat în Anglia de către ministrul de finanțe. 4 (Și îlav în ~) Dispunere a unor obiecte pe două sau mai multe rânduri la intervale regulate, ca pătrățelele de aceeași culoare de pe tabla de șah. 5 (Mil; și îal) Dispozitiv în care trupele unei unități sunt așezate masat în careuri, despărțite prin intervale egale, pe mai multe rânduri.
3. [DN] EȘICHIER1 s.n. 1. Dispunere a unor obiecte pe două sau mai multe rînduri, cu intervale uniforme între ele. 2. Dispozitiv în care trupele unei unități, așezate masat în careuri, sunt despărțite prin intervale egale. ♦ (Fig.) Loc unde se opun partide, interese. [Pron. -chi-er. / < fr. échiquier].
4. [DN] EȘICHIER2 s.n. Cancelar al eșichierului = titlu al ministrului de finanțe în Anglia. [Pron. -chi-er. / < fr. échiquier, cf. engl. Echiquier].
5. [MDN '00] EȘICHIER s. n. 1. dispunere a unor obiecte pe mai multe rânduri, cu intervale uniforme între ele. 2. dispozitiv în care trupele unei unități, așezate masat în careuri, sunt despărțite prin intervale egale. 3. (fig.) loc unde se opun partide, interese (politice). (< fr. échiquier)
6. [DCR2] eșichier s. n. în sint. s. eșichier politic (pol.) Tablou, spectru al partidelor existente la un moment dat și al relațiilor dintre ele ◊ „Eșichierul politic numără peste 100 de partide.” Cotid. 3 VII 91 p. 1 (din fr. échiquier; I. Preda în LR 10/92 p. 5)
7. [Scriban] *eșichiér n., pl. e (échiquier, scîndura pe care se joacă la șah, eșichier). Jurisdicțiune engleză care regulează maĭ ales afacerile financiare.
8. [DOOM 3] eșichier (desp. -chi-er) s. n., pl. eșichiere
9. [DOOM 2] eșichier (-chi-er) s. n., pl. eșichiere
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL