1. [MDA2] esențializat, ~ă a [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1971, nr. 159, 113 / Pl: ~ați, ~e / E: esențializa] 1 Care exprimă esența (3). 2 Care a devenit esențial (2).
2. [MDA2] esențializa vt [At: L 1965, nr. 176, 10/4 / Pzi: ~zez / E: esențial + -iza] 1 A exprima esența (3) unui lucru. 2 A face să devină esențial (2).
3. [DN] ESENȚIALIZA vb. I. tr. A desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene), a face esențial. [Pron. -ți-a-. / et. incertă].
4. [MDN '00] ESENȚIALIZA cv. tr. a desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene). (< esențial + -iza)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL