1. [DEX '09] EXCEPȚIONAL, -Ă, excepționali, -e, adj. 1. Care face, care constituie o excepție, care iese din comun; deosebit. 2. Foarte bun, excelent, extraordinar, remarcabil, grozav (3). ♦ (Adverbial; cu determinări introduse prin prep. „de”, formează superlativul) Foarte, extraordinar. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. exceptionnel.
2. [MDA2] excepțional, ~ă [At: ASACHI, Î. 15/22 / V: (înv) esc~, (îvr) ecce~, escepțiunal, ese~, exțe~ / P: ex-cep~ / Pl: ~i, ~e / E: fr exceptionnel] 1-4 av, a (Într-un mod) care constituie o excepție (3) sau care se bazează pe o excepție. 5-6 av, a (Într-un mod) care iese din comun Si: deosebit, excelent (1-2), extraordinar (5-6), minunat. 7 av (Urmat de pp „de”, conferă unui adjectiv valoare de superlativ) Foarte. 8 sn (Rar) Excepționalitate.
3. [CADE] * EXCEPȚIONAL adj. 1 Care formează o excepție ¶ 2 Extraordinar: talent ~ [fr.].
4. [CADE] *EXCEPȚIONAL adj. 1 Care formează o excepție ¶ 2 Extraordinar: talent ~ [fr.].
5. [DLRLC] EXCEPȚIONAl, -Ă, excepționali,-e, adj. 1. Care face excepție, care constituie o excepție de la regulile generale. 2. Foarte bun, excelent, remarcabil, puțin obișnuit, deosebit. Printre aceștia, o ființă cu totul excepțională se afla înzestrată cu toate darurile minții. BOGZA, C. O. 5. Acest om... îmi impunea din ce în ce mai mult, cu însușirile lui excepționale. GALACTION, O. I 100. Exercițiile vînătorești au darul de a dezvolta într-un chip cu totul excepțional imaginațiunea omenească. ODOBESCU, S. III 47. ♦ (Adverbial) Foarte, extraordinar. Articol excepțional de interesant.
6. [DLRM] EXCEPȚIONAL, -Ă, excepționali, -e, adj. 1. Care face, care constituie o excepție; deosebit. 2. Foarte bun, excelent, remarcabil. ♦ (Adverbial, cu determinări introduse prin prep. « de », formează superlativul) Foarte, extraordinar. [Pr.: -ți-o-] – Fr. exceptionnel.
7. [DN] EXCEPȚIONAL, -Ă adj. 1. Care este, care face, care constituie o excepție. ♦ Care iese din comun; deosebit. 2. Foarte bun, extraordinar, minunat, excelent. [Pron. ecs-cep-ți-o-, var. escepțional, -ă adj. / cf. fr. exceptionnel].
8. [MDN '00] EXCEPȚIONAL, -Ă adj. 1. care este, face, constituie o excepție. ◊ care iese din comun; deosebit. 2. foarte bun, extraordinar, minunat, excelent. (< fr. exceptionnel)
9. [DCR2] excepțional, -ă adj. (În asociere cu ◊ „plată”) Efectuat în valută forte, în dolari ◊ „Vând ultracentral garsonieră confort I. Plata excepțională.” R.l. 19 X 91 p. 7; v. și 23 V 93 p. 7 (formal din fr. exceptionnel; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
10. [Șăineanu, ed. VI] excepțional a. 1. relativ la o excepțiune: clauză excepțională; 2. care face o excepțiune, extraordinar: servicii excepționale.
11. [Scriban] *excepționál, -ă adj. (d. lat. excéptio, -ónis, excepțiune, cu sufixu -al, fr. -onnel). Care face excepțiune, extraordinar: favoare excepțională. Adv. În mod excepțional: un an excepțional de ploĭos.
12. [MDA2] eccepțional, ~ă a, av, sn vz excepțional
13. [MDA2] escepțional, ~ă a, av, sn vz excepțional
14. [MDA2] escepțiunal, ~ă a, av, sn vz excepțional
15. [MDA2] esepțional, ~ă a, av, sn vz excepțional
16. [MDA2] exțepțional, ~ă a, av, sn vz excepțional
17. [DN] ESCEPȚIONAL, -Ă adj. v. excepțional.
18. [DOOM 3] excepțional (desp. -ți-o-) adj. m., pl. excepționali; f. excepțională, pl. excepționale
19. [DOOM 2] excepțional (-ți-o-) adj. m., pl. excepționali; f. excepțională, pl. excepționale
20. [Argou] tragerea excepțională din decembrie expr. (glum.) Revoluția română din decembrie 1989.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL