1. [MDA2] escamotaj sn [At: I. GOLESCU, C. / V: ~agiu (Pl: ~age), scamotagiu / Pl: ~aje[1] / E: fr escamotage] 1-10 Escamotare (1-10).
2. [DN] ESCAMOTAJ s.n. Faptul de a escamota; escamotare. ♦ Acrobație nautică făcută cu caiacul, constînd într-o întoarcere înapoi cu ambarcația și o revenire. [< fr. escamotage].
3. [MDN '00] ESCAMOTAJ s. n. 1. escamotare. 2. acrobație nautică cu caiacul, într-o întoarcere cu ambarcația și o revenire. (< fr. escamotage)
4. [MDA2] escamotagiu sn vz escamotaj
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL