1. [DEX '09] ERGOTINĂ, ergotine, s. f. Substanță otrăvitoare extrasă din cornul-secarei, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiace etc. și se folosește în medicină ca hemostatic, mai ales în hemoragiile uterine; ergotoxină. – Din fr. ergotine.
2. [MDA2] ergotină sf [At: ENC. ROM. II, 324 / Pl: ~ne / E: fr ergotine] Substanță toxică extrasă din secară-cornută, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiorespiratorii și care este folosită în medicină (mai ales în obstetrică) drept hemostatic și ca vasoconstrictor Si: ergotoxină.
3. [CADE] *ERGOTINĂ sf. ☠ Substanță otrăvitoare extrasă din cornul de secară; face să se contracte mușchii și țesutul vaselor sanguine [fr.].
4. [CADE] * ERGOTINĂ sf. ☠ Substanță otrăvitoare extrasă din cornul de secară; face să se contracte mușchii și țesutul vaselor sanguine [fr.].
5. [DEX '98] ERGOTINĂ, ergotine, s. f. Substanță otrăvitoare obținută din cornul-secarei, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiace etc. și se întrebuințează în medicină ca hemostatic, mai ales în hemoragiile uterine; ergotoxină. – Din fr. ergotine.
6. [DLRLC] ERGOTINĂ s. f. Substanță otrăvitoare care se obține din secara cornută și care se întrebuințează în medicină împotriva hemoragiilor.
7. [DLRM] ERGOTINĂ s. f. Substanță otrăvitoare care se obține din secara cornută și care se întrebuintează împotriva hemoragiilor. – Fr. ergotine.
8. [DN] ERGOTINĂ s.f. Substanță toxică extrasă din secara cornută, în medicină ca hemostatic; ergotoxină. [< fr. ergotine].
9. [MDN '00] ERGOTINĂ s. f. alcaloid toxic din cornul secarei, care provoacă contracția mușchilor și este hemostatic; ergotoxină. (< fr. ergotine)
10. [Scriban] *ergotínă f., pl. e (fr. ergotine, d. ergot, secară cornută). Chim. Un alcaloid veninos scos din secara cornută și întrebuințat la oprit sîngele.
11. [DOOM 3] ergotină s. f., g.-d. art. ergotinei; pl. ergotine
12. [DOOM 2] ergotină s. f., g.-d. art. ergotinei; pl. ergotine
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL