1. [DEX '09] EPUIZARE, epuizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) epuiza; terminare, isprăvire. 2. Operație de îndepărtare cu ajutorul pompelor a apelor din interiorul unei săpături sau al unui batardou în vederea executării unor lucrări de construcții. 3. Pierdere a capacității funcționale a unui organ, a unui sistem sau a întregului organism în urma unei solicitări excesive; extenuare, oboseală, uzură. [Pr.: -pu-i-] – V. epuiza.
2. [MDA2] epuizare sf [At: REBREANU, P. S. 154 / Pl: ~zări / E: epuiza] 1 Consumare sau întrebuințare integrală. 2 Vânzare integrală (a unor mărfuri, ediții etc.). 3 Secătuire a unor rezerve de substanțe, resurse naturale etc. 4 Discutare sau studiere amănunțită (a unor teme, probleme etc.). 5 Terminare. 6-7 Extenuare (1,3).
3. [DLRLC] EPUIZARE s. f. Acțiunea de a (se) epuiza. 1. Terminare, sfîrșire, isprăvire (prin întrebuințare, consumare, vînzare). Epuizarea unei ediții. ♦ Lămurire completă, discutare în toate amănuntele. Epuizarea ordinii de zi. 2. Istovire, sleire, slăbire, extenuare. Stai liniștit, nu-i nimic grav... Epuizare și surexcitare nervoasă, atît! REBREANU, P. S. 154. – Pronunțat: -pu-i-.
4. [DLRM] EPUIZARE s. f. Acțiunea de a (se) epuiza; terminare, sfîrșire, isprăvire; istovire, sleire, extenuare. [Pr.: -pu-i-]
5. [DN] EPUIZARE s.f. Acțiunea de a (se) epuiza; extenuare. [< epuiza].
6. [DEX '09] EPUIZA, epuizez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) termina, a (se) sfârși, a (se) isprăvi, un bun material (consumând, vânzând etc.). 2. Tranz. A lămuri complet, a discuta în toate amănuntele, a isprăvi de studiat o problemă. 3. Tranz. și refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. [Pr.: -pu-i-] – Din fr. épuiser.
7. [MDA2] epuiza [At: I. NEGRUZZI, S. III, 133 / P: ~pu-i~ / Pzi: ~zez / E: fr épuiser] 1 vt (C. i. bunuri materiale) A întrebuința în întregime Si: a consuma. 2 vt (C. i. stocuri de mărfuri, ediții etc.) A vinde (integral). 3 vt (C. i. resurse naturale) A secătui. 4 vt (C. i. teme, argumente, probleme etc.) A lămuri complet o problemă, discutând toate amănuntele. 5-6 vtr A (se) termina. 7 vr (C. i. mijloace, posibilități etc.) A trece în revistă până la capăt. 8-9 vtr A (se) extenua din punct de vedere fizic sau moral Si: a (se) istovi, (îvr) enervant (2).
8. [CADE] *EPUIZA (-izez) I. vb. tr. 1 A slei, a seca, a scoate tot ¶ 2 A nu mai rămînea, a nu mai lăsa nimic. II. vb. refl. A se istovi [fr. épuiser].
9. [CADE] * EPUIZA (-izez) I. vb. tr. 1 A slei, a seca, a scoate tot ¶ 2 A nu mai rămînea, a nu mai lăsa nimic. II. vb. ref. A se istovi [fr. épuiser].
10. [DLRLC] EPUIZA, epuizez, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la bunuri materiale) A termina, a sfîrși, a isprăvi (întrebuințînd, consumînd, vînzînd). A epuizat rezervele. ▭ Abătîndu-se în treacăt pentru a reînnoi o provizie epuizată de pesmeți. C. PETRESCU, O. P. I 148. ◊ Refl. pas. De prisos a mai spune ce succese a avut gazeta noastră! Ediția pentru capitală s-a epuizat în cîteva momente. CARAGIALE, M. 56. 2. Tranz. A lămuri complet fără a lăsa ceva neclar, a discuta în toate amănuntele; a isprăvi de studiat, de cercetat. Profesorul a epuizat tratarea chestiunii. 3. Refl. (Despre ființe, despre forța lor fizică sau psihică) A se istovi, a se slei, a se extenua. ◊ Tranz. L-au epuizat atîtea suferințe. – Pronunțat: -pu-i-.
11. [DLRM] EPUIZA, epuizez, vb. I. 1. Tranz. A termina, a sfîrși, a isprăvi un bun material (consumînd, vînzînd etc.). 2. Tranz. A lămuri complet, a discuta în toate amănuntele, a isprăvi de studiat o problemă. 3. Tranz. și refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. [Pr.: -pu-i-] – Fr. épuiser.
12. [DN] EPUIZA vb. I. 1. tr., refl. A (se) termina, a (se) isprăvi. 2. tr. A lămuri complet, a termina discuțiile, a încheia (o problemă). 3. refl. A se istovi, a se extenua. [Pron. -pu-i-. / < fr. épuiser].
13. [MDN '00] EPUIZA vb. I. tr., refl. a (se) termina, a (se) isprăvi. II. tr. a lămuri complet, a termina discuțiile. III. refl. a se extenua. (< fr. épuiser)
14. [DOOM 3] epuizare (desp. -pu-i-) s. f., g.-d. art. epuizării; pl. epuizări
15. [DOOM 2] epuizare (-pu-i-) s. f., g.-d. art. epuizării; pl. epuizări
16. [DOOM 3] epuiza (a ~) (desp. -pu-i-) vb., ind. prez. 1 sg. epuizez, 3 epuizează; conj. prez. 1 sg. să epuizez, 3 să epuizeze
17. [DOOM 2] epuiza (a ~) (-pu-i-) vb., ind. prez. 3 epuizează
18. [MDO] epuiza
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL