1. [DEX '09] EPOCAL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.
2. [MDA2] epocal, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. I, V. / Pl: ~i, ~e / E: epocă + -al] 1 Care este menit să marcheze o epocă. 2 De o valoare covârșitoare. 3 Remarcabil. 4 Memorabil.
3. [DLRLC] EPOCAL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covîrșitoare. Victoria epocală a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a zguduit lumea capitalistă: socialismul a izbîndit pe a șasea parte a lumii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 245. Pentru toți oamenii cinstiți din lume, victoriile epocale ale Uniunii Sovietice pe frontul construcției pașnice și al construirii comunismului sînt un prilej de bucurie, dătător de noi forțe și încredere în victorie. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2640.
4. [DLRM] EPOCAL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covîrșitoare. – Din epocă + suf. -al.
5. [DN] EPOCAL, -Ă adj. Menit să determine, să delimiteze o epocă. ♦ Răsunător, memorabil. [Cf. it. epocale].
6. [MDN '00] EPOCAL, -Ă adj. menit să marcheze o epocă. ◊ de mare răsunet, memorabil. (< it. epocale)
7. [DOOM 3] epocal adj. m., pl. epocali; f. epocală, pl. epocale
8. [DOOM 2] epocal adj. m., pl. epocali; f. epocală, pl. epocale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL