1. [MDA2] epitomă sf [At: CANTEMIR, HR. 153 / V: ~om sn, ~me (pl: ~mi) / Pl: ~me / E: fr épitome, lat epitoma, epitome, ngr ἐπιτομή] (Înv) Rezumat al unei cărți, al unei lucrări etc.
2. [MDN '00] EPITOMĂ s. f. 1. abreviere, rezumat al unei opere. 2. manual rezumativ de istorie. (< fr. épitome, lat., gr. epitome)
3. [MDA2] epitom sn vz epitomă
4. [MDA2] epitome sf vz epitomă
5. [MDA2] epitomi[1] si vz epitomă
6. [DE] EPITÓMĂ (cuv. gr.) s. f. (În Antic.) Reproducerea sumară sau abreviată a unei opere cu caracter științific, istoric sau filozofic. Procedeul a cunoscut o mare dezvoltare în epoca romană când opera respectivă este desemnată cu titlu de breviarium și se referea cu precădere la lucrări de istorie (Titus Livius, Eutropius ș.a.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL