1. [DEX '09] EPIGONIC, -Ă, epigonici, -ce, adj. Al epigonilor, caracteristic epigonismului. – Epigon + suf. -ic.
2. [MDA2] epigonic, ~ă [At: VIANU, A. P. 92 / Pl: ~ci, ~ce / E: epigon + -ic] 1-8 a Caracteristic epigonilor (1-4) și creațiilor lor. 9-12 a De epigon (1-4). 13-16 a Referitor la epigon (1-4). 17-20 av În felul epigonilor (1-4). 21-28 a Caracteristic epigonismului (1-8).
3. [DN] EPIGONIC, -Ă adj. De epigon (2) [în DN]. [Cf. it. epigonico].
4. [MDN '00] EPIGONIC, -Ă adj. de epigon (2). (< it. epigonico)
5. [DOOM 3] epigonic adj. m., pl. epigonici; f. epigonică, pl. epigonice
6. [DOOM 2] *epigonic adj. m., pl. epigonici; f. epigonică, pl. epigonice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL