Definiție și ce înseamnă epifanie

1. [MDA2] epifanie sf [At: SĂULESCU, HR. I, 133/13 / S și: epiphanie / Pl: ~ii / E: ngr ἐπιφάνεια] 1 (Înv) Sărbătoarea înfățișării lui Iisus Hristos magilor (6 Ianuarie) Si: Bobotează. 2 (Fig) Manifestare. 3 (Fig) Apariție. 4 Revelație.

2. [DEXI] epifanie s.f. I (bis.) 1 (la ortodocși) Fiecare dintre aparițiile lui lisus Hristos, în fața oamenilor, după Înviere; arătare. ♦ Sărbătoare în care se celebrează fiecare dintre aceste apariții. ♦ spec. Boboteaza. 2 (la catolici) Fiecare dintre principalele apariții divine ale lui lisus Hristos. ♦ Celebrare a principalelor apariții divine ale lui lisus Hristos (adorarea Magilor, botezul în lordan, primul miracol etc.). ♦ spec. Vizita Magilor la peștera din Bethlehem, sărbătorită la 6 ianuarie. II (la vechii greci) Acțiunea prin care se manifestă divinitatea. III 1 poet. Revelație a unei lumi nevăzute. Epifania acestui suflet sînt geniile lui creatoare (PÂRV.). 2 Manifestare a spiritului uman sub diferite forme. A anunțat epifania clasicismului. « pl. -ii. g.-d. -iei. /< fr. épiphanie, it. epifania, lat. epiphania -ae; cf. gr. έπιφάνεια „apariție” < έπιφάνής „vizibil” < έπιφαίνω „a (se) arăta, a apărea”.

3. [MDN '00] epifanie s. f. Arătare a lui Isus Cristos oamenilor, magilor; (p. ext.) revelație a unei realități sacre, mitice; (fig.; poet.) revelație a unei lumi nevăzute. (< fr. épiphanie, gr. epiphania, apariție)

4. [D.Religios] epifanie, epifanii s. f. 1. (Grecism) Manifestare a lui Dumnezeu prin întruparea Fiului Său. ♦ Arătarea Sfintei Treimi cu ocazia botezului lui Iisus Hristos, în Iordan, de către Ioan; p. ext. arătare. 2. Sărbătoare creștină (praznic împărătesc cu dată fixă) la 6 ianuarie, orânduită în amintirea botezului Domnului în Iordan de către sf. Ioan Botezătorul și pentru a marca începutul activității Sale publice; botezul Domnului, Bobotează, teofanie; arătarea Domnului. 3. Denumire pentru tema iconografică „Închinarea magilor”, la începutul creștinismului botezul Domnului fiind sărbătorit o dată cu nașterea Sa. – Din gr. epifania.

5. [DE] EPIFANÍE (în gr. „apariție”, „arătare”, cf. it. epifania) s. f. 1. Apariția sau manifestarea divinității, a lui Dumnezeu. ♦ În creștinism, manifestarea lui Dumnezeu prin întruparea Fiului și prin arătarea Sfintei Treimi cu ocazia botezului lui Iisus, în râul Iordan. 2. Sărbătoare creștină celebrând nașterea după trup a lui Iisus, închinarea magilor și păstorilor, botezul în Iordan și prima minune săvârșită de Iisus la nunta din Cana Galileii. În sec. 4, Biserica Romei a fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la 25 dec., păstrându-se pentru e., vechea dată (6 ian.). 3. Manifestarea sau irumperea sacrului în sfera profanului; fenomen specific tuturor religiilor. 4. P. ext. Manifestare sau percepere neașteptată a esenței sau semnificația unui lucru.

6. [Onomastic] EPIFANIE gr. ’Eπιφάνιος < ἐπιφάνεια « Arătarea ». 1. – (17 A IV 123; V 161); diac (Isp I2) etc.; armaș (Sur III); olt. (AO XI 217); etc. 2. Ipifanie (Isp IV1); – Gh (Sur IV; Sd XI 69, XXII 62). 3. Cu afer.: Chifanie (Sur VIII; 17 A III 238); Chifan, V., act.; -ă (DR IV2 870; Sur VIII); -e (Isp V1; Sur; -escu, Gh. act. Terminația -an, -anie, -ană, deși tematică, privită ca sufix augmentativ, este suprimată; Chifa fam., -l (P11; RI VIII 118; Băl VI; 17 A II 325). 4/ Prob. a) Căsfanie < Chifanie, etim. Ghibănescu (Sur VIII); b) Chihul < Chiful fam. (Șez).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro