1. [DEX '09] ELINESC, -EASCĂ, elinești, adj. Elen. – Elin + suf. -esc.
2. [MDA2] elinesc, ~ească [At: (1632) GCR I, 78/32 / V: elen~, (înv) ilen~, (reg) eliniie~ / Pl: ~ești / E: elin + -esc] 1-7 a (Asr) Elen (5-11). 8 sf (Asr) Limba greacă veche. 9 a (Reg; îs) Sărbători eliniești Sărbători băbești.
3. [CADE] ‡ELINESC adj. Grecesc (vechiu): limba elinească [elin].
4. [CADE] ‡ ELINESC adj. Grecesc (vechiu): limba elinească [elin].
5. [DLRLC] ELINESC, -EASCĂ, elinești, adj. Elen. Fu Cretus al meu nume, Și-n for purtam tunică cu ciucuri elinești. MACEDONSKI, O. I 139.
6. [DLRM] ELINESC, -EASCĂ, elinești, adj. Elen. – Din elin + suf. -esc.
7. [MDA2] elenesc, ~ească a, sf vz elinesc
8. [MDA2] eliniiesc, ~ească a, sf vz elinesc
9. [MDA2] ilenesc, ~ească a vz elinesc[1]
10. [DOOM 3] elinesc (rar) adj. m., f. elinească; pl. m. și f. elinești
11. [DOOM 2] elinesc (înv.) adj. m., f. elinească; pl. m. și f. elinești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL