1. [DEX '09] ELECTROMOTOR, -OARE, electromotori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate produce curent electric. ◊ Tensiune (sau forță) electromotoare = tensiune electrică la bornele unui generator când circuitul exterior este deschis. 2. S. n. Motor electric. – Din fr. électromoteur.
2. [MDA2] electromotor, ~oare [At: STAMATI, F. 122/15 / S și: (înv) electro-motor / Pl: ~i, ~oare / E: fr électromoteur] 1 sn Motor electric. 2 a Care poate produce curent electric. 3 a (Îs) Tensiune (sau forță) ~oare Tensiune electrică în bornele unui generator când circuitul exterior este deschis.
3. [CADE] *ELECTROMOTOR (pl. -toare) I. sn. ⚡ Se zice despre ori-ce mașină care funcționează prin curenți electrici; se numește și „motor electric” (🖼 1971). II. adj., f. *ELECTROMOTRICE 1 Care desvoltă electricitate ¶ 2 Forță electromotrice, cauza care produce sau tinde să producă într’un circuit manifestațiuni electrice [fr.].
4. [CADE] * ELECTROMOTOR (pl. -toare) I. sn. ⚡ Se zice despre ori-ce mașină care funcționează prin curenți electrici; se numește și „motor electric” (🖼 1971). II. adj., f. * ELECTROMOTRICE 1 Care desvoltă electricitate ¶ 2 Forță electromotrice, cauza care produce sau tinde să producă într’un circuit manifestațiuni electrice [fr.].
5. [DLRLC] ELECTROMOTOR1, electromotoare, s. n. Mașină în care energia electrică se transformă în energie mecanică; motor electric.
6. [DLRLC] ELECTROMOTOR2, -OARE, electromotori, -oare, adj. Care poate produce curent electric. Tensiune electromotoare.
7. [DLRM] ELECTROMOTOR, -OARE, electromotori, -oare, adj. Care poate produce curent electric. ♦ (Substantivat, n.) Motor electric. – După fr. électromoteur.
8. [DN] ELECTROMOTOR, -OARE adj. Care poate produce curent electric. // s.n. Mașină care transformă energia electrică în energie mecanică; motor electric. [Cf. fr. électromoteur].
9. [MDN '00] ELECTROMOTOR, -OARE I. adj. care poate produce curent electric. ♦ tensiune (sau forță) ~ oare = tensiune electrică la bornele unui generator, când circuitul exterior este deschis. II. s. n. motor electric. (< fr. électromoteur)
10. [Scriban] *electromotór n., pl. oare. Motor electric (care preface electricitatea în forță mecanică).
11. [CADE] * ELECTRIC adj. ⚡ 1 Care este de natura electricității, sau e produs de această cauză: forță ~ă, cauza necunoscută a fenomenelor electricității; fluid ~, fluid imponderabil care se bănuește că produce fenomenele electricității; curent ~ 👉 CURENT II. 1 ¶ 2 Scînteie ~ă, descărcătură care se produce între două corpuri sub forma unei scîntei sau unei trăsături luminoase (🖼 1965) ¶ 3 Mașină ~ă, generator de electricitate (🖼 1964) ¶ 4 Motor ~ = ELECTROMOTOR ¶ 5 Arc ~ = ARC VOLTAIC (👉 ARC 6) ¶ 6 Ⓕ Care există sau se propagă cu o iuțeală extraordinară: s’au întors în țară ca mișcați printr’o gîndire ~ă (I.-GH.) [fr.].
12. [CADE] ELECTRIC adj. ⚡ 1 Care este de natura electricității, sau e produs de această cauză: forță ~ă, cauza necunoscută a fenomenelor electricității; fluid ~, fluid imponderabil care se bănuește că produce fenomenele electricității; curent ~ 👉 CURENT II 1 ¶ 2 Scînteie ~ă, descărcătură care se produce între două corpuri sub forma unei scîntei sau unei trăsături luminoase (🖼 1965) ¶ 3 Mașină ~ă, generator de electricitate (🖼 1964) ¶ 4 Motor ~ = ELECTROMOTOR ¶ 5 Arc ~ = ARC VOLTAIC (👉 ARC 3) ¶ 6 Fig. Care există sau se propagă cu o iuțeală extraordinară: s’au întors în țară ca mișcați printr’o gîndire ~ă I. -GH. [fr.].
13. [DOOM 3] electromotor1 adj. m., pl. electromotori; f. sg. și pl. electromotoare
14. [DOOM 3] electromotor2 s. n., pl. electromotoare
15. [DOOM 2] electromotor2 s. n., pl. electromotoare
16. [DOOM 2] electromotor1 adj. m., pl. electromotori; f. sg. și pl. electromotoare
17. [IVO-III] electromotor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL