1. [DEX '09] ELECTROMAGNETISM s. n. Ramură a electricității care studiază câmpul magnetic produs de sarcinile electrice în mișcare, acțiunea câmpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice și cele magnetice, fenomenul inducției electromagnetice etc. – Din fr. électromagnétisme, germ. Elektromagnetismus.
2. [MDA2] electromagnetism sn [At: PROPĂȘIREA (1844), 210 1/24 / S și: (înv) electromagnetism / E: ger Elektromagnetismus, fr électromagnétisme] 1 Proprietate pe care o au corpurile străbătute de curenți electrici de a acționa între ele sau cu magneții. 2 Totalitate a fenomenelor de acțiune și interacțiune între corpurile străbătute de curenți electrici sau între acestea și magneți. 3 Ramură a fizicii care studiază câmpul magnetic produs de sarcinile electrice în mișcare, acțiunea câmpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice și cele magnetice, fenomenul inducției electromagnetice etc. 4 (Rar) Folosire a magnetismului sau a câmpului magnetic în tratamentul diferitelor afecțiuni nevralgice.
3. [CADE] *ELECTROMAGNETISM sbst. ⚡ 1 Partea fizicei care tratează despre raporturile între electricitate și magnetism ¶ 2 Totalitatea fenomenelor produse prin acțiunea mutuală a corpurilor electrizate și a magneților [fr.].
4. [CADE] * ELECTROMAGNETISM sbst. ⚡ 1 Partea fizicei care tratează despre raporturile între electricitate și magnetism ¶ 2 Totalitatea fenomenelor produse prin acțiunea mutuală a corpurilor electrizate și a magneților [fr.].
5. [DLRLC] ELECTROMAGNETISM s. n. Totalitatea fenomenelor de acțiune și interacțiune între corpurile străbătute de curenți electrici sau între acestea și magneți; studiul acestor fenomene.
6. [DLRM] ELECTROMAGNETISM s. n. Totalitatea fenomenelor de acțiune și interacțiune între corpurile străbătute de curenți electrici sau între acestea și magneți ; studiul acestor fenomene. – Fr. électromagnétisme.
7. [DN] ELECTROMAGNETISM s.n. Ramură a fizicii care studiază proprietățile magnetice ale curenților electrici și aplicațiile lor. [Cf. fr. électromagnétisme].
8. [MDN '00] ELECTROMAGNETISM s. n. ramură a fizicii care studiază interacțiunile dintre curenții electrici și câmpurile magnetice. (< fr. électromagnétisme)
9. [Șăineanu, ed. VI] electro-magnetism n. partea fizicei ce tratează despre raporturile între electricitatea și magnetismul.
10. [Scriban] *electromagnetízm n., pl. e. Acea parte a fiziciĭ care tratează despre raporturile dintre electricitate și magnetizm.
11. [DOOM 3] electromagnetism s. n.
12. [DOOM 2] electromagnetism s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL