Definiție și ce înseamnă electromagnetism

1. [DEX '09] ELECTROMAGNETISM s. n. Ramură a electricității care studiază câmpul magnetic produs de sarcinile electrice în mișcare, acțiunea câmpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice și cele magnetice, fenomenul inducției electromagnetice etc. – Din fr. électromagnétisme, germ. Elektromagnetismus.

2. [MDA2] electromagnetism sn [At: PROPĂȘIREA (1844), 210 1/24 / S și: (înv) electromagnetism / E: ger Elektromagnetismus, fr électromagnétisme] 1 Proprietate pe care o au corpurile străbătute de curenți electrici de a acționa între ele sau cu magneții. 2 Totalitate a fenomenelor de acțiune și interacțiune între corpurile străbătute de curenți electrici sau între acestea și magneți. 3 Ramură a fizicii care studiază câmpul magnetic produs de sarcinile electrice în mișcare, acțiunea câmpului magnetic asupra curentului electric, undele electrice și cele magnetice, fenomenul inducției electromagnetice etc. 4 (Rar) Folosire a magnetismului sau a câmpului magnetic în tratamentul diferitelor afecțiuni nevralgice.

3. [CADE] *ELECTROMAGNETISM sbst. ⚡ 1 Partea fizicei care tratează despre raporturile între electricitate și magnetism ¶ 2 Totalitatea fenomenelor produse prin acțiunea mutuală a corpurilor electrizate și a magneților [fr.].

4. [CADE] * ELECTROMAGNETISM sbst. ⚡ 1 Partea fizicei care tratează despre raporturile între electricitate și magnetism ¶ 2 Totalitatea fenomenelor produse prin acțiunea mutuală a corpurilor electrizate și a magneților [fr.].

5. [DLRLC] ELECTROMAGNETISM s. n. Totalitatea fenomenelor de acțiune și interacțiune între corpurile străbătute de curenți electrici sau între acestea și magneți; studiul acestor fenomene.

6. [DLRM] ELECTROMAGNETISM s. n. Totalitatea fenomenelor de acțiune și interacțiune între corpurile străbătute de curenți electrici sau între acestea și magneți ; studiul acestor fenomene. – Fr. électromagnétisme.

7. [DN] ELECTROMAGNETISM s.n. Ramură a fizicii care studiază proprietățile magnetice ale curenților electrici și aplicațiile lor. [Cf. fr. électromagnétisme].

8. [MDN '00] ELECTROMAGNETISM s. n. ramură a fizicii care studiază interacțiunile dintre curenții electrici și câmpurile magnetice. (< fr. électromagnétisme)

9. [Șăineanu, ed. VI] electro-magnetism n. partea fizicei ce tratează despre raporturile între electricitatea și magnetismul.

10. [Scriban] *electromagnetízm n., pl. e. Acea parte a fiziciĭ care tratează despre raporturile dintre electricitate și magnetizm.

11. [DOOM 3] electromagnetism s. n.

12. [DOOM 2] electromagnetism s. n.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANHEDRIN s. n. Tribunal penal la vechii iudei; fig. grup de oameni […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro