1. [DEX '09] ELECTROLITIC, -Ă, electrolitici, -ce, adj. Privitor la electroliză; produs prin electroliză; folosit la electroliză. – Din fr. électrolytique.
2. [MDA2] electrolitic, ~ă a [At: CADE / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électrolitique] 1 Care aparține electrolizei. 2 Referitor la electroliză. 3 Care este folosit la electroliză. 4 Care este produs prin electroliză.
3. [CADE] *ELECTROLITIC adj. ⚡ Care posedă însușirea unui electrolit sau se raportă la electroliză: disociație ~ă, desfacerea unui electrolit în atomi ori în grupe de atomi materiali, încărcați cu electricitate; fier ~, cupru ~, fier, cupru, curățat de corpuri străine cu ajutorul electricității [fr.].
4. [CADE] * ELECTROLITIC adj. ⚡ Care posedă însușirea unui electrolit sau se raportează la electroliză; disociație ~ă, desfacerea unui electrolit în atomi ori în grupe de atomi materiali, încărcați cu electricitate; fier ~, cupru~, fier, cupru, curățat de corpuri străine cu ajutorul electricității [fr.].
5. [DLRLC] ELECTROLITIC, -Ă, electrolitici, -e, adj. Referitor la electroliză; produs prin electroliză; folosit la electroliză. Cupru electrolitic.
6. [DLRM] ELECTROLITIC, -Ă, electrolitici, -e, adj. Privitor la electroliză ; produs prin electroliză ; folosit la electroliză. – Fr. électrolytique.
7. [DN] ELECTROLITIC, -Ă adj. Referitor la electroliză. [< fr. électrolytique].
8. [MDN '00] ELECTROLITIC, -Ă adj. referitor la electroliză, produs prin electroliză. (< fr. électrolytique)
9. [Scriban] *electrolític, -ă adj. (electr- și -litic din ana-litic). Care se face pin electroliză.
10. [DOOM 3] electrolitic adj. m., pl. electrolitici; f. electrolitică, pl. electrolitice
11. [DOOM 2] electrolitic adj. m., pl. electrolitici; f. electrolitică, pl. electrolitice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL