1. [DEX '09] ELECTROIZOLANT, -Ă, electroizolanți, -te, adj., s. m. (Material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric. [Pr.: -tro-i-] – Din fr. électro-isolant.
2. [MDA2] electroizolant, ~ă sm, a [At: LTR2 XVIII, 30 / S și: electro-izolant / P: ~tro-i~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr électroisolant] 1-2 (Material) care are proprietatea de a izola din punct de vedere electric.
3. [DN] ELECTROIZOLANT, -Ă adj., s.m. (Material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric. [Pron. -tro-i-. / < fr. électroisolant].
4. [MDN '00] ELECTROIZOLANT, -Ă adj., s. m. f. izolant electric. (< fr. électro-isolant)
5. [DOOM 3] electroizolant2 (desp. -tro-i-) s. m., pl. electroizolanți
6. [DOOM 3] electroizolant1 (desp. -tro-i-) adj. m., pl. electroizolanți; f. electroizolantă, pl. electroizolante
7. [DOOM 2] electroizolant2 (-tro-i-) s. m., pl. electroizolanți
8. [DOOM 2] electroizolant1 (-tro-i-) adj. m., pl. electroizolanți; f. electroizolantă, pl. electroizolante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL