1. [DEX '09] ELEATIC, -Ă, eleatici, -ce, adj. Referitor la eleați, al eleaților. [Pr.: -le-a-] – Din fr. éléatique.
2. [MDA2] eleatic, ~ă [At: SCRIBAN, D. / P: ~le-a~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr éléatique] 1 a Eleat (2). 2 a Eleat (3). 3 a (Îs) Școală ~ă Școală eleată (4). 4 a (Liv) Eleat (5). 5 sf (Înv) Doctrină filozofică a școlii eleate (4). 6 a Eleat (6). 7 sn Eleat (1).
3. [DN] ELEATIC, -Ă adj. Al eleaților, de eleat. [Pron. -le-a-. / cf. fr. éléatique, lat. eleaticus].
4. [MDN '00] ELEATIC, -Ă adj. propriu școlii eleaților. (< fr. éléatique, lat. eleaticus)
5. [Scriban] *eleátic, -ă adj. (vgr. eleatikós). De la școala filosofică din Elea: scepticizmu eleatic. S. m. Filosof eleatic.
6. [DOOM 3] eleatic (desp. -le-a-) adj. m., pl. eleatici; f. eleatică, pl. eleatice
7. [DOOM 2] eleatic (-le-a-) adj. m., pl. eleatici; f. eleatică, pl. eleatice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL