1. [DEX '09] EGOTIST, -Ă, egotiști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de egotism; determinat de egotism. – Din fr. égotiste.
2. [MDA2] egotist, ~ă [At: LM / Pl: ~iști, ~e / E: fr égotiste] 1-4 smf, a (Om) stăpânit de egotism (1-2) Si: egocentric (1-2), narcisist. 5-6 a (D. atitudini, manifestări etc. ale oamenilor) Care trădează egotism (1-2). 7-8 a (D. atitudini, manifestări etc. ale oamenilor) Care este determinat de egotism (1-2). 9 sm Scriitor care dă dovadă de egotism (3).
3. [DLRLC] EGOTIST, -Ă, egotiști, -ste, adj. Care acordă propriei persoane o importanță exagerată. Atitudine egotistă.
4. [DLRM] EGOTIST, -Ă, egotiști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpînit de egotism; determinat de egotism. – Fr. égotiste.
5. [DN] EGOTIST, -Ă adj., s.m. și f. (Om) dominat de egotism; determinat de egotism. [< fr. egotiste].
6. [MDN '00] EGOTIST, -Ă adj., s. m. f. (om) dominat de egotism; egotic. (< fr. égotiste)
7. [Scriban] *egotíst, -ă s. și adj. (d. lat. égo, eŭ). Care vorbește mult de sine întrebuințînd pronumele eŭ și persoana întîĭa a verbuluĭ: Englezu e foarte egotist.
8. [DOOM 3] egotist (caracterizat prin egotism) adj. m., s. m., pl. egotiști; adj. f., s. f. egotistă, pl. egotiste
9. [DOOM 2] egotist (caracterizat prin egotism) adj. m., s. m., pl. egotiști; adj. f., s. f. egotistă, pl. egotiste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL