Definiție și ce înseamnă egoizm

1. [DEX '09] EGOISM s. n. Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale și de nesocotire a intereselor altora. – Din fr. égoïsme.

2. [MDA2] egoism sn [At: GOLESCU, E. 330/21 / V: ~izm / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr égoïsme] 1 Atenție exagerată față de sine însuși, manifestată prin căutarea satisfacerii exclusive a intereselor și a plăcerilor personale (în detrimentul celorlalți) Si: egocentrism, egotism, individualism. 2 (Rar) Tendință a membrilor unei familii sau a unui grup social de a subordona totul intereselor lor comune. 3 Ansamblu de instincte și de predispoziții propriu fiecărui individ, care servește la conservarea ființei sale.

3. [CADE] * EGOISM sbst. Fel de a fi al omului care ori-ce gîndește, vorbește sau lucrează, face totul pentru sine, fără a-i păsa de alții: așa e de vast ~ul omenesc, încît toate neajunsurile noastre personale devin calamități publice (D.-ZAMF.) [fr.].

4. [CADE] *EGOISM sbst. Fel de a fi al omului care ori-ce gîndește, vorbește sau lucrează, face totul pentru sine, fără a-i păsa de alții: așa e de vast ~ul omenesc, încît toate neajunsurile noastre personale devin calamități publice D. -ZAMF. [fr.].

5. [DLRLC] EGOISM s. n. Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale și de nesocotire totală a intereselor altora sau ale colectivității. Sub înfățișarea bonomă se pitea un egoism crunt. C. PETRESCU, Î. I 95.

6. [DLRM] EGOISM s. n. Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale și de nesocotire a intereselor altora. – Fr. égoïsme.

7. [DN] EGOISM s.n. Preocupare, atenție exagerată față de propria persoană și de interesele personale, în dauna intereselor colectivității. [Pron. -go-ism. / < fr. égoïsme, cf. lat. ego – eu].

8. [MDN '00] EGOISM s. n. preocupare exagerată față de propria persoană și de interesele personale, în dauna intereselor și drepturilor celorlalți. (< fr. égoïsme)

9. [Șăineanu, ed. VI] egoism n. iubire excluzivă de sine însuș.

10. [MDA2] egoizm sn vz egoism

11. [Scriban] *egoízm n. (d. lat. égo, eŭ). Vițĭu omuluĭ care se gîndește numaĭ la interesu luĭ.

12. [DOOM 3] egoism (iubire de sine) s. n.

13. [DOOM 2] egoism (iubire de sine) s. n.

14. [IVO-III] egoism.

15. [CECC] Primo mihi (lat. „Întîi mie”) – Aceste două cuvinte sînt invocate pentru a persifla pe egoiști, dar mai ales pe abuzivii care, în virtutea „dreptului” celui mai tare, își rezervă lor toate avantajele. Expresia e rezumată după replica leului dintr-o vestită fabulă a lui Fedru (I, 5 – v. 6): „Prima parte mi se cuvine mie, fiindcă sînt leu!”. Vezi: Quia nominor leo și La part du lion. LIT.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] echien, ~ă a [At: LTR2 / P: ~chi-en / Pl: ~i, ~e / […]
1. [DEX '09] EGALAT, -Ă, egalați, -te, adj. Făcut sau devenit egal; nivelat; uniformizat. – […]
1. [DEX '09] ECHIGRANULAR, -Ă, echigranulari, -e, adj. (Despre roci, materiale etc.) Ale cărui cristale, […]
1. [DEX '09] EGALITARIST, -Ă, egalitariști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care […]
1. [DEX '09] EGALITATE, egalități, s. f. 1. Faptul de a fi egal; stare a […]
[DCR2] echigravisferă s. f. (astron.) ◊ „Nava depășise la ora 13,53 (ora Bucureștiului) echigravisfera – […]
1. [MDA2] echigravitație sf [At: MDENC / Pl: (rar) ~ii / E: fr équigravitation] Proprietate […]
1. [DEX '09] EGALIZARE, egalizări, s. f. Acțiunea de a egaliza și rezultatul ei. – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro