1. [DEX '09] EDIFICATOR, -OARE, edificatori, -oare, adj. Care edifică (2), care lămurește în mod convingător. – Din fr. édificateur, lat. aedificator.
2. [MDA2] edificator, ~oare [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~oare / E: fr édificateur, lat aedificator, -oris] 1-2 smf, a (Rar) (Persoană) care edifică (1). 3 a Care edifică (2). 4-9 smf, a (Înv) (Persoană) care edifică (4-6).
3. [CADE] * EDIFICATOR I. adj. Care edifică sufletul, care inspiră virtutea, înduplecînd spre fapte bune. II. sm. Cel ce clădește, ziditor: ~ul unui monument [fr.].
4. [CADE] *EDIFICATOR I. adj. Care edifică sufletul, care inspiră virtutea, înduplecînd spre fapte bune. II. sm. Cel ce clădește, ziditor: ~ul unui monument [fr.].
5. [DEX '98] EDIFICATOR, -OARE, edificatori, -oare, adj. Care edifică (2), care lămurește în mod convingător. – Din fr. édificateur, lat. aedificator, -oris.
6. [DLRLC] EDIFICATOR, -OARE, edificatori, -oare, adj. Care îți dă posibilitatea să te lămurești, care te lămurește.
7. [DLRM] EDIFICATOR, -OARE, edificatori, -oare, adj. Care edifică (2). – Fr. édificateur (lat. lit. aedificator, -oris).
8. [DN] EDIFICATOR, -OARE adj. De natură a lămuri, a lumina; lămuritor. [Cf. it. edificatore].
9. [MDN '00] EDIFICATOR, -OARE adj. de natură a edifica (II), exemplar, concludent, pilduitor; edifiant (2). (< fr. édificateur, lat. aedificatore)
10. [Șăineanu, ed. VI] edificator a. ce insuflă virtute și pietate. ║ m. cel ce edifică.
11. [Scriban] *edificatór, -oáre adj. Rar. Care edifică, edificant. Subst. Constructor.
12. [DOOM 3] edificator adj. m., pl. edificatori; f. sg. și pl. edificatoare
13. [DOOM 2] edificator adj. m., pl. edificatori; f. sg. și pl. edificatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL