1. [MDA2] ecruisat, ~ă a [At: LTR / P: ~cru-i~ / Pl: ~ați, ~e / E: ecruisa] 1-2 (D. metale sau aliaje) Care a trecut în stare de ecruisaj (1-2).
2. [DLRLC] ECRUISAT, -Ă, ecruisați, -te, adj. (Despre un metal sau un aliaj) În stare de ecruisaj. – Pronunțat: -cru-i-.
3. [DLRM] ECRUISAT, -Ă, ecruisați, -te, adj. (Despre un metal sau un aliaj) Cu proprietățile modificate prin deformații plastice. [Pr. : -cru-i-] – După fr. écroui.
4. [DEX '09] ECRUISA, ecruisez, vb. I. Intranz. A modifica proprietățile unui metal sau unui aliaj în urma unui proces de deformare plastică la rece sau la o temperatură inferioară celei la care începe recristalizarea. [Pr.: -cru-i-] – Din ecruisaj (derivat regresiv). Cf. fr. écrouir.
5. [MDA2] ecruisa vi [At: MDENC / P: ~cru-i~ / Pzi: ~sez / E: ecruisaj cf fr écrouir] A modifica proprietățile unui metal (sau unui aliaj) în urma unui proces de deformare plastică la o temperatură inferioară celei la care începe recristalizarea.
6. [DEX '98] ECRUISA, ecruisez, vb. I. Intranz. A modifica proprietățile unui metal sau unui aliaj în urma unui proces de deformare plastică la o temperatură inferioară celei la care începe recristalizarea. [Pr.: -cru-i-] – Din ecruisaj (derivat regresiv). Cf. fr. écrouir.
7. [DN] ECRUISA vb. I. tr. A modifica proprietățile unui metal prin deformații, mai ales prin batere la rece. [Pron. -cru-i-. / < ecruisare].
8. [MDN '00] ECRUISA vb. tr. a întări suprafața unui metal prin deformarea acestuia la rece. (după fr. écrouir)
9. [DOOM 3] ecruisa (a ~) (desp. e-cru-i-) vb., ind. prez. 1 sg. ecruisez, 3 ecruisează; conj. prez. 1 sg. să ecruisez, 3 să ecruiseze
10. [DOOM 2] ecruisa (a ~) (e-cru-i-) vb., ind. prez. 3 ecruisează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL