1. [DEX '09] ECLUZA, ecluzez, vb. I. 1. Tranz. A închide cu o ecluză. 2. Intranz. (Despre nave) A trece printr-o ecluză. – Din fr. écluser.
2. [MDA2] ecluza [At: DN2 / Pzi: ~zez / E: fr écluser] 1 vt (C.i. un curs de apă, un canal etc.) A închide cu o ecluză. 2 vi (D. nave) A trece printr-o ecluză.
3. [DN] ECLUZA vb. I. 1. tr. A închide cu o ecluză. 2. intr. (Despre nave) A trece printr-o ecluză. [< fr. écluser].
4. [MDN '00] ECLUZA vb. I. tr. a bara apa cu o ecluză. II. intr. (despre nave) a trece printr-o ecluză. (< fr. écluser)
5. [DCR2] ecluza vb. I A trece printre ecluze ◊ „În cursul zilei de luni [...] la Agigea a fost ecluzat un nou convoi de nave, compus din 4 barje de câte 3000 tone fiecare [...]” R.l. 27 VIII 85 p. 5 (din ecluză; cf. fr. écluser; DEX, DN3)
6. [DOOM 3] ecluza (a ~) (desp. e-clu-) vb., ind. prez. 1 sg. ecluzez, 3 ecluzează; conj. prez. 1 sg. să ecluzez, 3 să ecluzeze
7. [DOOM 2] ecluza (a ~) (e-clu-) vb., ind. prez. 3 ecluzează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL