Definiție și ce înseamnă eclisiarh

1. [MDA2] eclisiarh sm vz ecleziarh[1]

2. [CADE] ‡ECLISIARH, †CLISIARH sm. ⛪ Paraclisier, țîrcovnic, slujitor al bisericii [gr.-biz.].

3. [CADE] ‡ ECLISIARH, † CLISIARH sm. ⛪ Paraclisier, țîrcovnic, slujitor al bisericii [gr.-biz.].

4. [Scriban] eclisiárh, V. clisiarh.

5. [DEX '09] ECLEZIARH, ecleziarhi, s. m. Cleric care are în grijă rânduiala serviciului religios într-o biserică sau într-o mănăstire. [Pr.: -zi-arh] – Din fr. ecclésiarque.

6. [MDA2] cârsâiac sm vz ecleziarh

7. [MDA2] cârsiac sm vz ecleziarh

8. [MDA2] eccleziarc sm vz ecleziarh

9. [MDA2] eclesiarh sm vz ecleziarh

10. [MDA2] ecleziarh sm [At: (a. 1522) D. BOGDAN, GL. 44 / V: ~esi~, eccleziarc, (înv) ~a, ~lisi~, clisi~ / P: ~zi-arh / Pl: ~i / E: fr ecclésiarque] Cleric care are în grija sa rânduiala serviciului religios într-o biserică sau într-o mănăstire Si: paracliser.

11. [MDA2] ecleziarha sm vz ecleziarh

12. [MDA2] ecliziarh sm vz ecleziarh

13. [CADE] CLISIARH 👉 ECLISIARH.

14. [DEX '98] ECLEZIARH, ecleziarhi, s. m. Cleric care are în grija sa rânduiala serviciului religios într-o biserică sau într-o mănăstire. [Pr.: -zi-arh] – Din fr. ecclésiarque.

15. [DLRLC] ECLEZIARH, ecleziarhi, s. m. Cleric care are în grija sa rînduiala serviciului religios într-o biserică sau mănăstire.

16. [DLRM] ECLEZIARH, ecleziarhi, s. m. Cleric care are în grija sa rînduiala serviciului religios într-o biserică sau mănăstire. [Pr. : -zi-arh] – Fr. ecclésiarque (< gr.).

17. [DN] ECLEZIARH s.m. Cleric care are în grija sa rînduiala serviciului religios. [Pron. -zi-arh. / < fr. ecclésiarque].

18. [MDN '00] ECLEZIARH s. m. cleric care are în grija sa rânduiala serviciului religios. (< fr. ecclésiarque)

19. [Șăineanu, ed. VI] Dionisie Ecleziarhul m. cronicar muntean a cărui cronică îmbrățișează anii 1764-1815.

20. [Șăineanu, ed. VI] ecleziarh m. mai mare peste cântăreți sau paracliseri. [Gr. mod.].

21. [Scriban] clisiárh m. (maĭ vechĭ eclisiarh, d. mgr. ekklisiárhis. V. paraclis). Servitor de biserică (măturător, aprinzător de lumînărĭ, trăgător de clopote ș. a.) saŭ și psalt. – Și (Tel.) clisar, fem. clisăreasă, pl. ese (Univ. 16 Maĭ 1920, 3, 3). Ca forma maĭ noŭă, și eclesiarh (vgr. ekklesiárhes: Dionisie eclesiarhu (un cronicar). V. țîrcovnic, palamar 1, crîsnic 1, paraclisier.

22. [Scriban] ecleziárh, V. clisiarh.

23. [IVO-III] eclisiarh.

24. [DOOM 3] ecleziarh (desp. e-cle-zi-arh) s. m., pl. ecleziarhi

25. [DOOM 2] ecleziarh (e-cle-zi-arh) s. m., pl. ecleziarhi

26. [DER] eclesiarh (eclesiarhi), s. m. – Cleric, sacristan. – 2. Portar. – 3. (Înv.) Călugăr care administra veniturile mănăstirii. – Var. (înv.) (e)clisiarh, (Trans.) clisar. Ngr. ἐϰϰλησιάρχης, de la ἐϰϰλησία „biserică” (Murnu 19). Sec. XVII. – Der. eclesiarhie (înv., eclesiarșie), s. f. (administrarea veniturilor unei mănăstiri). – Fac parte din aceeași familie: eclesie, s. f. (Trans., parohie), din lat. ecclesia (sec. XIX); eclesiast, s. m. (parte a Bibliei atribuită lui Solomon), din ngr. ἐϰϰλησιάστης; eclesiastic, adj. (bisericesc), din ngr. ἐϰϰλησιαστιϰός.[1]

27. [D.Religios] Dionisie Ecleziarhul (1759 – c. 1820), cronicar oltean, originar din părțile Mehedinților, călugăr la m-rea Tismana și apoi numit de episcopul Filaret ecleziarh al Episcopiei Râmnicului, însărcinându-l cu întocmirea și scrierea condicilor și a metoacelor ei. După o pribegie prin Banat până la Buda, se stabilește la Craiova la școala Obedeanu, ajungând dascăl de slovenie între 1816 și 1819. A scris Cronograful Țării Românești, continuând cronica lui Mihai Cantacuzino și povestind evenimentele istorice între 1764 și 1819.

28. [D.Religios] Ecleziarhul v. Dionisie Ecleziarhul.

29. [DE] DIONISIE ECLEZIARHUL (c. 1759-1820, n. Pietrari, jud. Vâlcea), călugăr, caligraf și cronicar din Țara Românească. Autorul unui „Hrohograf” care înfățișează istoria Țării Românești între 1764 și 1815.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro