1. [MDA2] dolf sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 206 / V: dulf[1] (prin confuzie) duh, dop / Pl: ~i / E: vsl долъфинъ Cf dolofan] (Zlg; îvp; complinit prin „de mare”) Delfin (1).
2. [MDA2] dop2 sm vz dolf
3. [MDA2] duh2 sm vz dolf
4. [Șăineanu, ed. VI] dolf m. peștele delfin: dolf de mare s’a ’nvățat POP. [Slav. DOLOFINŬ, delfin].
5. [DE] DULFU, Petre (1856-1953, n. sat Tohat, jud. Maramureș), scriitor român. Snoave, povești și balade populare, prelucrate în versuri („Păcală”, „Gruia lui Novac”).
6. [Onomastic] DULFU, b. (16 B IV 40); – Petre, scriitor, cf. subst. dulfu < sl. долфинъ „delfin” în traducerea lui Herodot (DR 429); v. și Rodulful, (Partea a II-a).
7. [DAR] dolf, dolfi, s.m. (înv.) delfin.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL