1. [DEX '09] DUHORI, duhoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duhni (1), a puți. – Din duhoare.
2. [MDA2] duhori vi [At: VLAHUȚĂ, D. 239 / V: ~rî / Pzi: ~resc / E: duhoare] (Rar) A duhni.
3. [MDA2] duhorî vi vz duhori
4. [MDA2] duhuri v vz duhori
5. [DLRLC] DUHORI, duhoresc, vb. IV. Intranz. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «a») A duhni. Două luni zăcuse în murdărie... nespălat și duhorind. C. PETRESCU, Î. II 226. Unchiul lor... avea o figură idioată și duhorea a rachiu, ca o velniță. VLAHUȚĂ, O. AL. II 144.
6. [DOOM 3] duhori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhoresc, 3 sg. duhorește, imperf. 1 duhoream; conj. prez. 1 sg. să duhoresc, 3 să duhorească
7. [DOOM 2] duhori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhoresc, imperf. 3 sg. duhorea; conj. prez. 3 să duhorească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL