Definiție și ce înseamnă duet

1. [DEX '09] DUET, duete, s. n. Ansamblu de două voci care cântă împreună o compoziție muzicală, fiecare executând o partidă separată; lucrare muzicală scrisă pentru acest ansamblu. – Din it. duetto.

2. [MDA2] duet sn [At: STAMATI, D. / V: (rar) ~o sm / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: it duetto] 1-2 Compoziție muzicală sau parte a unei compoziții muzicale care se execută pe două voci sau la două instrumente. 3-4 Grup vocal sau instrumental care execută un duet Si: duo. 5 (Fig) Discuție între două persoane.

3. [CADE] * DUET (pl. -ete) sn. 🎼 Bucată de muzică cîntată de două voci sau executată de două instrumente [it.]

4. [DEX '98] DUET, duete, s. n. Compoziție muzicală sau parte a unei compoziții muzicale care se execută pe două voci sau la două instrumente; grup vocal sau instrumental care execută o asemenea compoziție; duo. – Din it. duetto.

5. [DLRLC] DUET, duete, s. n. Compoziție muzicală care se execută pe două voci sau la două instrumente; duo. Acum putem cînta împreună frumosul duet a lui Mozart. NEGRUZZI, S. I 76. ♦ Fig. (Rar) Discuție, conversație între două persoane. Rar participă normal la duetul nostru. De obicei e distrată ori animată. IBRĂILEANU, A. 41.

6. [DN] DUET s.n. 1. Ansamblu de doi cîntăreți sau instrumentiști; compoziție muzicală interpretată de două voci sau de două instrumente; duo. 2. (Fig.) Discuție, taifas în doi. [Pron. du-et, pl. -te, -turi. / < it., fr. duetto].

7. [MDN '00] DUET s. n. 1. formație vocală de doi interpreți. 2. compoziție scrisă pentru o asemenea formație; duo. 3. (fig.) discuție, taifas în doi. (< it. duetto)

8. [Șăineanu, ed. VI] duet n. bucată de muzică pentru două voci sau pentru două instrumente.

9. [Scriban] * duét n., pl. e (it. duetto). Muz. Cîntare pentru doŭă vocĭ orĭ instrumente. Concert de doĭ cîntărețĭ. V. terțet. - Se zice și duo.

10. [MDA2] dueto sm vz duet

11. [CADE] * DUO sbst. 🎼 DUET: apoi începu un ~ pe coarda a treia și a patra (DLVR.) [fr.].

12. [DOOM 3] duet s. n., pl. duete

13. [DOOM 2] duet s. n., pl. duete

14. [MDO] duet, pl. duete

15. [IVO-III] duet, -te.

16. [DTM] duet (it. duetto; germ. Duett; engl. duet) 1. Piesă vocală pentru două voci (1) cu sau fără acomp. La origine stă o formă contrapunctică neacomp. numită bicinium* sau diphonon (sec. 15-17). În sec. 17-18, ia o mare înflorire d. de cam. (Stradella, A. Scarlatti, Frescobaldi), care e o cantată* acomp.; d. da chiesa (de biserică), asemănător unei arii (1) da capo sau arii de concert (Stabat Mater de Perlogesi) și aria la 2 voci, devenit în sec. 19 lied* la două voci (Mendelssohn, Schubert, Brahms etc.). Preluat în sec. 18 de creația de operă*, devine un număr* important, dar fără o formă prestabilită, structurat în funcție de necesitățile dram. Poate fi construit în dialog, din două linii melodice simultane sau succesive sau ca dublă melodie de formă închisă sau deschisă (d.-scenă). 2. Formație vocală care execută un d. (1.) V. duo.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro