1. [MDA2] dubleu sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr dublé] 1 Doborâre a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puștii. 2 Dublură (3).
2. [DN] DUBLEU s.n. 1. Acțiunea de a doborî două animale de vînat cu două lovituri apropiate ale puștii. 2. Dublură. [< fr. doublé].
3. [MDN '00] DUBLEU s. n. 1. acțiunea de a doborî două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puștii. 2. dublură. (< fr. doublé)
4. [DEX '09] DUBLE s. n. (Obiect de) metal placat cu un strat subțire de aur sau de platină. – Din fr. doublé.
5. [MDA2] duble sn [At: DEX / Pl: (nob) ~uri / E: fr doublé] 1-2 (Obiect de metal) placat cu un strat subțire de aur sau de platină.
6. [CADE] * DUBLE sbst. Imitație de metal prețios (aur, argint); se obține galvanizînd obiecte de cupru sau alamă; în ultimul timp obiectele de ~ sînt de aur, dar de un titlu mic [fr. doublé].
7. [DLRLC] DUBLE s. n. Metal acoperit cu o placă sau cu un strat subțire de aur sau de argint. Lănțișor de duble.
8. [DN] DUBLE s.n. Metal acoperit cu un strat subțire de aur sau de argint. [< fr. doublé].
9. [MDN '00] DUBLE s. n. metal acoperit cu un strat subțire de aur sau de argint. (< fr. doublé)
10. [DOOM 3] duble (metal) (desp. du-ble) s. n., art. dubleul
11. [DOOM 2] duble (metal) (du-ble) s. n., art. dubleul
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL