1. [DEX '09] DUBĂLAR, dubălari, s. m. (Reg.) Tăbăcar. – Dubală + suf. -ar.
2. [MDA2] dubălar sm [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 20/5 / Pl: ~i / E: dub(e)ală + -ar] 1 (Mol) Tăbăcar. 2 (Ent; reg) Nasicorn (Oryctes nasicornis).
3. [CADE] DUBĂLAR sm. Mold. Bucov. Maram. 1 ⊕ Argăsitor, tabăcar: Putrezi-v’ar trupu’n pari Și pielea la ~i (VOR.) ¶ 2 Bucov. 🐙 – CARABAN [dubală].
4. [DEX '98] DUBĂLAR, dubălari, s. m. (Reg.) Tăbăcar. – Dub(e)ală + suf. -ar.
5. [DLRLC] DUBĂLAR, dubălari, s. m. (Mold.) Tăbăcar. În Broscărie s-au pripășit cîțiva romîni, funcționari mici, odagii și puțini nemți: un cîrnățar, cîțiva dubălari. SADOVEANU, O. II 419. Pieile... le dădea la dubit lui Ioniță Cîrlig, cel mai vestit dubălar de pe vremea aceea. HOGAȘ, DR. II 152.
6. [Șăineanu, ed. VI] dubălar m. argăsitor, tabac.
7. [Scriban] dubălár m. Mold. Tăbăcar.
8. [DOOM 3] dubălar (reg.) s. m., pl. dubălari
9. [DOOM 2] dubălar (reg.) s. m., pl. dubălari
10. [DRAM 2021] dubălár, dubălari, s.m. (reg.) Tăbăcar (Glod). – Din dubală + suf. -ar (DEX, MDA).
11. [DRAM 2015] dubălar, dubălari, s.m. – (reg.) Tăbăcar (în Glod). – Din dubală + suf. -ar (DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL