Definiție și ce înseamnă drumui

1. [DEX '09] DRUMUI, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. – Drum + suf. -ui.

2. [MDA2] drumui [At: DEX / Pzi: ~esc / E: drum + -ui] 1 vt (Top) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2 vi (Rar) A merge pe drum (1).

3. [DLRLC] DRUMUI, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2. Intranz. (Neobișnuit) A merge pe drum, a umbla. Drumuiau în trap mărunt pe șoseaua curată. POPA, V. 249.

4. [DOOM 3] drumui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drumuiesc, 3 sg. drumuiește, imperf. 1 drumuiam; conj. prez. 1 sg. să drumuiesc, 3 să drumuiască

5. [DOOM 2] drumui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drumuiesc, imperf. 3 sg. drumuia; conj. prez. 3 să drumuiască

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DRUMAȘ, drumași, s. m. (Înv.) Drumeț, călător. – Drum + suf. -aș. […]
1. [MDA2] drumeac sn vz drumeag 2. [CADE] DRUMEAC, DRUMEAG sbst. Drum îngust, cotit: drumeacul […]
1. [DEX '09] DRUMEAG, drumeaguri, s. n. Drum îngust. – Drum + suf. -eag. 2. […]
1. [DEX '09] DRUMEȚ, -EAȚĂ, drumeți, -e, s. m. și f. Persoană care călătorește (pe […]
1. [DEX '09] DRUMEȚIE, drumeții, s. f. Călătorie (făcută pe jos); excursie, turism. – Drumeț […]
1. [DEX '09] DRUMLIN, drumline, s. n. Formă de relief de origine glaciară, având un […]
1. [DEX '09] DRUMMER s. m. (Muz.) Baterist. [Pr.: dramăr] – Cuv. engl. 2. [MDA2] […]
1. [DEX '09] BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro