1. [MDA2] drotat1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: drota] Drotare.
2. [MDA2] drotat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: drota] (D. păr) Ondulat cu drotul (3).
3. [DLRLC] DROTAT, -Ă, drotați, -te, adj. (Regional) Încrețit cu ajutorul unui fir de sîrmă. Își pipăi și-și îndreptă grabnic gulerul drotat de horbotă. SADOVEANU, O. VII 90.
4. [MDA2] drota vt [At: TDRG / Pzi: ~tez / E: drot] A ondula părul cu drotul (3).
5. [DLRLC] DROTA, drotez, vb. I. Tranz. (Regional) A încreți ceva (mai ales părul, v. friza) cu fierul. (Metaforic) Departe-un stol de grauri drotează, leneș, zarea. PERPESSICIUS, S. 29.
6. [DLRM] DROTA, drotez, vb. I. Tranz. (Reg.) A încreți (părul) cu fierul. – Din drot.
7. [Scriban] drotéz v. tr. (d. drot). Încrețesc cu drotu (fr. friser): păr drotat. V. peptăn.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL