1. [DEX '09] DROGHIST, -Ă, droghiști, -ste, s. m. și f. (Înv.) Persoană calificată care servește într-o drogherie; proprietar al unei drogherii. – Din fr. droguiste.
2. [MDA2] droghist, ~ă smf [At: DA ms / V: (rar) ~gist / Pl: ~iști, ~e / E: fr droguiste] (Frî) 1-2 Persoană care prepară sau vinde droguri1 (1). 3-5 Vânzător într-o drogherie (1-3). 6-8 Proprietar al unei drogherii (1-3).
3. [CADE] * DROGHIST sm. ⚚ 1 Comerciant ce vinde droguri, buruieni de leac, săpunuri, parfumuri, etc. [fr. droguiste].
4. [DEX '98] DROGHIST, -Ă, droghiști, -ste, s. m. și f. Persoană calificată care servește într-o drogherie; proprietar al unei drogherii. – Din fr. droguiste.
5. [DLRLC] DROGHIST, -Ă, droghiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu prepararea sau cu vînzarea drogurilor; persoană care vinde în drogherie.
6. [DN] DROGHIST, -Ă s.m. și f. Comerciant care ține o drogherie; tehnician care lucrează într-o drogherie. ♦ Fabricant de droguri. [< fr. droguiste].
7. [MDN '00] DROGHIST, -Ă s. m. f. comerciant care ține o drogherie; cel care lucrează într-o drogherie. ◊ fabricant de droguri. (< fr. droguiste)
8. [Șăineanu, ed. VI] droghist m. negustor de droguri.
9. [Scriban] * droghíst, -ă s. (fr. droguiste). Care vinde drogurĭ.
10. [MDA2] drogist, ~ă smf vz droghist
11. [DOOM 3] droghist (înv.) s. m., pl. droghiști
12. [DOOM 2] droghist (înv.) s. m., pl. droghiști
13. [MDO] droghist
14. [IVO-III] droghist, -ghiști.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL