1. [Șăineanu, ed. VI] Dorohoi n. 1. județul cel mai septentrional din Moldova; 180.900 loc.; 2. cap. județului pe Jijia: 14.000 loc.; 3. lac bogat în pește, lângă orașul cu acelaș nume.
2. [IVO-III] Dorohoi, Dorohoiul a.
3. [DE] DOROHOI, municipiu în jud. Botoșani, pe Jijia, la contactul Pod. Sucevei cu Câmpia Jijiei; 35.187 loc. (1995). Expl. de argile. Constr. de mașini-unelte grele pentru deformare plastică; prelucr. lemnului. Fabrici de conf. și tricotaje, de cărămidă, de corpuri de iluminat, de sticlărie pentru menaj, de porțelan și alim. (preparate din carne, brânzeturi); morărit și panificație; reparații de mașini și utilaje agricole. Muzeu de științele naturii; muzeu memorial „George Enescu”. Biserica Sf. Nicolae (1495), ridicată de Ștefan cel Mare, cu picturi interioare din 1522-1525. Biserică de lemn. (sec. 18). Menționat documentar ca târg în 1407, iar din 1408 ca punct de vamă. Legat prin c. f. cu orașele Botoșani (1888) și cu Iași (1896). Declarat municipiu în 1994.
4. [Onomastic] DOROHOI toponim provenit din antroponim < rus дopoг „drag, scump”, după Petrovici, printr-o formă intermediară, *Dorogun + j (St. lingv. IV 1953 p. 74). În sec. al XV-lea numele orașului apare în formele: Dorogoni, Doroguni, Dorohoi (Dm; C Bog) și Dorogui (C Bog). 2. Dorogoi b.(16 A IV 34). 3. Dorohan, T., mold. (Sd VII 239). 4. Doroho(n)ceanul, Gh.comis din Cîrstinești s. din ocolul orașului Dorohoi (17 A V 134, 137).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL