1. [DEX '09] DOFTORIE s. f. v. doctorie.
2. [MDA2] doftorie sf vz doctorie
3. [CADE] DOFTORIE sf. Ⓟ = DOCTORIE: el se duse singur să-i aducă doftoria (BR.-VN.).
4. [Șăineanu, ed. VI] doftorie f. V. doctorie.
5. [Scriban] doftoríe V. doctorie.
6. [DEX '09] DOCTORIE, doctorii, s. f. Preparat, substanță care se folosește pentru vindecarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli; medicament, leac. [Var.: (pop.) doftorie s. f.] – Doctor + suf. -ie.
7. [MDA2] doctorie sf [At: (a. 1649) MARDARIE COZIANUL, ap. TDRG / V: (pop) doft~ / Pl: ~ii / E: doctor + -ie] Preparat sau substanță folosită pentru vindecarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli Si: medicament, (pfm) leac.
8. [MDA2] doptorie sf vz doctorie
9. [CADE] * DOCTORIE sf. Leac prescris de doctor, medicament.
10. [DLRLC] DOCTORIE, doctorii, s. f. Medicament prescris de doctor; leac. Dar poate pînă în primăvară să se facă bine cu doctoria pe care și-o aduce. SADOVEANU, P. M. 192. [Radu] aducîndu-și aminte, cum ți-ai aduce aminte de o doctorie neplăcută, vorbește mai repede. CAMIL PETRESCU, T. II 105. Sonia... turnă doctoria în lingură. C. PETRESCU, C. V. 218. – Variantă: (învechit și popular) doftorie (SADOVEANU, D. P. 11, HOGAȘ, DR. II 96) s. f.
11. [DN] DOCTORIE s.f. Medicament; (pop.) leac, doftorie. [Gen. -iei. / < doctor + -ie].
12. [Șăineanu, ed. VI] doctorie f. prescripțiunea doctorului, medicament.
13. [Scriban] doctoríe și (pop.) doftoríe f. (d. doctor și doftor). Medicament.
14. [DOOM 3] doctorie s. f., art. doctoria, g.-d. art. doctoriei; pl. doctorii, art. doctoriile (desp. -ri-i-)
15. [DOOM 2] doctorie s. f., art. doctoria, g.-d. art. doctoriei; pl. doctorii, art. doctoriile
16. [IVO-III] doctorie, -riei gen. a.
17. [Argou] doctorie, doctorii s. f. (glum.) 1. băutură spirtoasă. 2. (er.) act sexual. 3. (er.) femeie (percepută ca parteneră de sex).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL