1. [DEX '09] DODECAR, dodecari, s. m. Veche monedă turcească de aur, care a circulat și în Țările Române în sec. XIX. – Din ngr. dodekária „duzină”.
2. [MDA2] dodecar sn [At: (a. 1821) IORGA, S. D. XXII, 46 / V: (înv) ~dăc~ sm / Pl: ~i / E: ngr δωδεκαρυ] Monedă turcească de aur, care a circulat în trecut și în țările române.
3. [CADE] ‡ DODECAR sm. 🪙 Monedă, în valoare de 12 lei (vechi), care circula pe timpul lui Caragea: nu e nefer în oștirea noastră care să nu aibă cîte un pungoiu plin cu mahmudele și ~i (FIL.) [ngr.].
4. [DEX '98] DODECAR, dodecari, s. m. Veche monedă turcească de aur, care a circulat și în țările românești. – Din ngr. dodekária „duzină”.
5. [DLRLC] DODECAR, dodecari, s. m. (Învechit) Monedă valorînd doisprezece lei vechi. Numără cele cincizeci de pungi de bani, în mahmudele, dodecari, funduci și rubiele. FILIMON, C. 132.
6. [Șăineanu, ed. VI] dodecar m. monedă veche din timpul lui Caragea, valorând 12 lei vechi: numără cele cincizeci pungi de bani în mahmudele, dodecari, funduci și rubiele FIL. [Gr. mod.].
7. [Scriban] dodecár m. (bgr. dodekári). O monetă care valora 12 leĭ vechĭ pe la 1800.
8. [MDA2] dodăcar sm vz dodecar
9. [DOOM 3] dodecar s. m., pl. dodecari
10. [DOOM 2] dodecar s. m., pl. dodecari
11. [DER] dodecar (dodecari), s. m. – Monedă turcească de argint, la începutul sec. XIX. Valora 12 taleri. Ngr. δωδεϰόρι, de la δώδεϰα „doisprezece” (Tiktin; Scriban; Gáldi 174).
12. [DAR] dodecar, dodecari, s.m. (înv.) veche monedă turcească de aur, care a circulat și în Țările Române, în timpul lui Caragea (valora 12 lei vechi).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL