1. [DEX '09] DOCTORAL, -Ă, doctorali, -e, adj. (Despre manifestările omului) Grav, solemn; pedant, afectat; încrezut, îngâmfat. – Din fr. doctoral.
2. [MDA2] doctoral, ~ă [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr doctoral] 1 a (Înv) Care aparține doctorului (1). 2 a (Înv) Referitor la doctor (1). 3-4 a, av (D. manifestările oamenilor) Solemn. 5-6 a, av (D. manifestările oamenilor) Pedant. 7-8 a, av (D. manifestările oamenilor) Afectat (1). 9-10 a, av Îngâmfat.
3. [CADE] * DOCTORAL adj. 1 De doctor, privitor la un doctor ¶ 2 Ⓕ Mărginit și pedant: ton ~; ia un aer ~ și începe o lungă disertație politico-umanitară (I.-GH.).
4. [DLRLC] DOCTORAL, -Ă, doctorali, -e, adj. Pedant, încrezut, îngîmfat. Ton doctoral. ▭ Grav și doctoral... i-am ținut o prelegere. IBRĂILEANU, A. 188.
5. [DN] DOCTORAL, -Ă adj. (Despre atitudini, ton) Afectat, pedant, încrezut. [Cf. fr. doctoral].
6. [MDN '00] DOCTORAL, -Ă adj. 1. de doctor. 2. (despre atitudini, ton) afectat, pedant, încrezut, solemn. (< fr. doctoral)
7. [Șăineanu, ed. VI] doctoral a. 1. relativ la un doctor; 2. fig. suficient, pedantesc: ton doctoral.
8. [Scriban] * doctorál, -ă adj. (fr. doctoral; it. dottorale). De doctor: aer doctoral. Fig. De o gravitate nepotrivită și ridiculă: Don Quijote ținea discursurĭ doctorale. Adv. În mod doctoral. V. profesoral.
9. [DOOM 3] doctoral adj. m., pl. doctorali; f. doctorală, pl. doctorale (și: școală doctorală)
10. [DOOM 2] doctoral adj. m., pl. doctorali; f. doctorală, pl. doctorale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL