1. [MDA2] distructor, ~oare smf, a [At: NEGULICI / V: des~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr destructeur] (Înv) 1-2 (Persoană) care distruge (1) Si: distructiv, distrugător, nimicitor.
2. [CADE] * DISTRUCTOR adj. și sm. Care distruge, distrugător [fr. destructeur].
3. [Șăineanu, ed. VI] distructor m. cel ce distruge.
4. [Scriban] *destructór, -óareadj. (lat. destructor). Care distruge: Scipione Emilianu fu destructoru Cartaginiĭ. – Și di- (it. distruttore).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL