Definiție și ce înseamnă distonant

1. [DEX '09] DISTONANT, -Ă, distonanți, -te, adj. Care distonează; strident; fals. – Distona + suf. -ant.

2. [MDA2] distonant, ~ă a [At: IBRĂILEANU, S. 140 / Pl: ~nți, ~e / E: distona] 1 Care este în dezacord cu ansamblul sau cu restul. 2 (Muz; spc; d. sunete) Care este intonat fals.

3. [DLRLC] DISTONANT, -Ă, distonanți, -te, adj. Care distonează, care nu se potrivește într-un ansamblu, care nu este potrivit cu celelalte elemente. V. strident. Aceleași fraze care sună în gura lui Stratilat mai mult sau mai puțin corect... sînt cu totul distonante folosite de Manoliu. V. ROM. decembrie 1953, 289.

4. [DN] DISTONANT, -Ă adj. Care distonează. [< distona].

5. [MDN '00] DISTONANT, -Ă adj. care distonează; discordant. (< germ. distonant)

6. [DOOM 3] distonant adj. m., pl. distonanți; f. distonantă, pl. distonante

7. [DOOM 2] distonant adj. m., pl. distonanți; f. distonantă, pl. distonante

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro