1. [MDA2] dispunător, ~oare smf, a [At: MAIORESCU, D. II, 185 / Pl: ~i, ~oare / E: dispune + -ător] 1-2 (Persoană) care dispune (2) de ceva sau de cineva.
2. [DOR] dispunător adj. m., s. m., pl. dispunători; f. sg. și pl. dispunătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL