Definiție și ce înseamnă disproporție

1. [DEX '09] DISPROPORȚIE, disproporții, s. f. Lipsă de proporție între mai multe elemente comparabile; deosebire, nepotrivire flagrantă. – Din fr. disproportion.

2. [MDA2] disproporție sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 101/18 / V: ~iune, (înv) desproporciune, (îvr) des~ / Pl: ~ii / E: fr disproportion] 1 Lipsă de proporție între mai multe elemente, fapte etc. comparabile. 2 Deosebire. 3 Nepotrivire flagrantă.

3. [DLRLC] DISPROPORȚIE, disproporții, s. f. Lipsă de proporție, nepotrivire, necorespondență – din punct de vedere al dimensiunilor – între diferitele elemente ale unui ansamblu sau între diferitele părți ale unui lucru.

4. [DN] DISPROPORȚIE s.f. Lipsă de proporție; nepotrivire între diferitele elemente ale unui tot. [Gen. -iei, var. disproporțiune s.f. / cf. fr. disproportion].

5. [MDN '00] DISPROPORȚIE s. f. lipsă de proporție; nepotrivire între elementele unui ansamblu. (< fr. disproportion)

6. [MDA2] desproporciune sf vz disproporție

7. [MDA2] desproporție sf vz disproporție

8. [MDA2] disproporțiune sf vz disproporție

9. [CADE] * DISPROPORȚIE 👉 DISPROPORȚIUNE.

10. [CADE] * DISPROPORȚIUNE, * DISPROPORȚIE sf. Lipsă de proporție, nepotrivire [fr.].

11. [DN] DISPROPORȚIUNE s.f. v. disproporție.

12. [Șăineanu, ed. VI] disproporți(un)e f. lipsă de proporțiune, nepotrivire.

13. [Scriban] * disproporțiúne f. (dis- și proporțiune; fr. -ortion). Lipsă de proporțiune, nepotrivire: disproporțiune de etate. – Și -órție.

14. [DOOM 3] disproporție (desp. -ți-e) s. f., art. disproporția (desp. -ți-a), g.-d. art. disproporției; pl. disproporții, art. disproporțiile (desp. -ți-i-)

15. [DOOM 2] disproporție (-ți-e) s. f., art. disproporția (-ți-a), g.-d. art. disproporției; pl. disproporții, art. disproporțiile (-ți-i-)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DĂRÂMAT, -Ă, dărâmați, -te, adj. 1. Prăbușit, surpat; ruinat; fig. nimicit, distrus. […]
1. [DEX '09] DĂRÂMĂTOR, -OARE, dărâmători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dărâmă. […]
1. [DEX '09] TĂRĂBOI s. n. Gălăgie mare, larmă; zarvă, hărmălaie, tămbălău. – Cf. alb. […]
1. [DEX '09] DĂRĂBUȚ, dărăbuțe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui dărab. – Dărab + […]
1. [DEX '09] DĂRĂCI, dărăcesc, vb. IV. Tranz. A scărmăna, a destrăma, a pieptăna lâna, […]
1. [DEX '09] DĂRĂCIRE, dărăciri, s. f. Acțiunea de a dărăci și rezultatul ei; dărăcit. […]
1. [DEX '09] DĂRĂCIT2, -Ă, dărăciți, -te, adj. (Despre lână, cânepă) Care a fost scărmănat […]
1. [DEX '09] DĂRĂCITOR, -OARE, dărăcitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro